Asociaţia CFA România a efectuat o cercetare pentru a stabili gradul independenţei financiare la români. Conform acestuia, 43% dintre respondenţi sunt dependenţi financiar, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătiţi pentru a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, unei perioade fără venituri sau pentru perioada pensionării.
Potrivit sursei citate, 13% dintre respondenţi au un grad mediu de independenţă financiară, iar numai 44% pot fi consideraţi independenţi financiar. „Acest lucru înseamnă că pot gestiona majoritatea cheltuielilor neprevăzute şi investesc pentru perioada pensionării”, susţin autorii chestionarului. Totodată, 43% dintre români apelează la prieteni, familie sau stat pentru ajutor.
Salariul sau pensia, unica sursă de venit
Salariul sau pensia reprezintă unica sursă de venit pentru aproape două treimi dintre români şi doar 17% din respondenţi au surse de venit multiple, având astfel o diversificare a provenienţei veniturilor. Mai exact, pentru 64% dintre respondenţi singura sursă de venit este salariul sau pensia, în timp ce 6% nu au nicio sursă de venit lunar. „Din păcate, prea puţini dintre noi acordăm atenţie modalităţilor de obţinere a independenţei financiare pe termen lung, iar aceasta este singura metodă prin care putem trece cu bine de perioade neprevăzute, cum este criza în care ne regăsim, sau să nu depindem de alte surse atunci când ajungem la pensionare. Noi considerăm că planificarea pe termen lung este vitală: urmărirea bugetului lunar de cheltuieli şi economisirea recurentă sunt primii paşi care trebuie realizaţi. De asemenea, este important ca resursele să fie investite pentru a multiplica valoarea economiilor acumulate”, a declarat Mihai Purcărea, membru în Consiliul Director al Asociaţiei CFA România.
Probleme mari pentru cei în pragul pensionării
O treime dintre românii apropiaţi de vârsta pensionării au datorii egale cu sau mai mari decât activele. Astfel, din punct de vedere al nivelului avuţiei, 44% dintre respondenţii din categoria +25 de ani au datorii egale sau mai mari decât nivelul activelor şi doar 25% au active nete care să acopere cel puţin trei ani de cheltuieli.
„Mai îngrijorătoare sunt rezultatele pentru grupa de vârstă +55 ani, unde 35% din respondenţi au datorii egale sau mai mari decât activele. Aceste persoane sunt dependente de pensie şi extrem de vulnerabile la eventuale modificări ale nivelului de trăi sau al dobânzilor”, susţin autorii chestionarului.
Potrivit aceluiaşi chestionar, doar trei din zece români economisesc lunar. Astfel, în ceea ce priveşte comportamentul de economisire, 29% dintre respondenţi nu economisesc deloc din veniturile lunare. Circa 15% şi-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru. La polul opus, 29% din respondenţi economisesc peste 20% din veniturile lunare. „Deşi nu economisesc, mai bine de jumătate dintre respondenţi (60%) declară că îşi monitorizează bugetul lunar. Pe de altă parte, aproape un sfert declară că nu îşi planifică sau urmăresc bugetul în mod regulat”, susţin autorii chestionarului.
Investiții decise pe cont propriu
Totodată, românii preferă să ia singuri deciziile de investiţii. Când vine vorba despre decizia de a investi, doar 7% dintre respondenţi ar contacta un specialist, pentru a discuta deciziile importante. Respondenţii au declarat că preferă să ia hotărârea pe cont propriu, beneficiind deja de experienţa anterioară (35%) sau vor să înveţe singuri (32%). Depozitele bancare (33%) şi activele imobiliare (25%) sunt principalele active folosite de respondenţi pentru plasarea banilor.
Un alt factor urmărit prin întrebările adresate a fost modalitatea de gestionare a resurselor. Reprezentanţii CFA România susţin că s-a observat că, în general, se înregistrează o diversificare redusă a plasamentelor: doar 40% din respondenţi au plasamente diversificate (nu au nici un activ cu o pondere de peste 75%). În schimb, 39% din respondenţi au o concentrare foarte mare pe depozite bancare, urmaţi de investitorii în imobiliare: 12% din respondenţi au aproape toate economiile investite în active imobiliare. „Diversificarea plasamentelor este un factor cheie în gestionarea cu succes, pe termen lung, a resurselor. Inflaţia erodează puterea de cumpărare, în special pentru plasamentele în instrumente cu venit fix, cum sunt depozitele şi titlurile de stat, în timp ce activele cu venit variabil precum imobiliarele şi acţiunile pot înregistra fluctuaţii mari ale preţului în timp. Gestionarea optimă se poate realiza având o expunere diversificată, către mai multe tipuri de plasamente”, a declarat Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.
Chestionarul Asociaţiei CFA România a fost aplicat în timpul pandemiei unui număr de 1.043 de persoane, din toate categoriile de vârstă (+18 ani).
