Coronavirusul nu ţine cont de vârstă, sex, culoare a pielii sau credinţă. Atacă fără discriminare, iar acest fapt este dovedit chiar de numeroasele studii şi cifre care se bat cap în cap, de la o zonă la alta. Botoşănenii tind să iasă din tipare în aproape orice domeniu, iar pandemia nu pare a fi deloc diferită de acest trend.
În urma unui studiu publicat în „European Heart Journal” s-a constatat că bărbaţii sunt mult mai expuşi la infectarea cu SARS-CoV-2 decât femeile. Asta pentru că sângele bărbaţilor prezintă niveluri mai ridicate ale unei enzime cheie utilizată de coronavirus pentru a infecta celulele. La Botoşani, însă, cifrele contrazic orice fel de studii de acest fel. Astfel, conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP), dintre cele 1.392 de cazuri înregistrate la nivelul judeţului Botoşani, doar 574 de bolnavi sunt bărbaţi, iar 819 femei.
Mortalitate mai mare în cazul bărbaţilor
În schimb, bărbaţii sunt mai afectaţi atunci când virusul devine mai agresiv. Astfel se explică faptul că în cazul deceselor puse pe seama Covid19, raporturile se inversează. Dintre cele 99 de decese înregistrate la nivelul judeţului, 60 au fost raportate în cazul bărbaţilor şi doar 39 au fost femei.
Una dintre explicaţii vine poate şi din faptul că femeile, deşi par mai fragile, au o capacitate de luptă şi adaptare mult mai mare. „Bărbaţii, mai ales cei mai în vârstă, sunt cu până la de două ori mai expuşi să dezvolte o formă gravă şi chiar să moară decât femeile de aceeaşi vârstă”, a spus medicul Monica Adăscăliţei, directorul DSP Botoşani.
Oamenii de ştiinţă au descoperit în ultima perioadă că corpurile femeilor au produs mai multe aşa-numite celule T. Acestea pot ucide celulele infectate cu virus şi pot opri infecţia să se răspândească. Bărbaţii au arătat o activare mult mai slabă a celulelor T şi acest decalaj a influenţat starea de sănătate. Cu cât bărbaţii sunt mai în vârstă, cu atât mai slabă este activarea celulelor T.
Deşi studiile arată că cei care nu cred în existenţa coronavirusului sunt mai mult în mediul rural, iar protecţia este mai mică din acest motiv, decesele mai multe sunt, în mod oarecum paradoxal, mai multe în mediul urban. Astfel, dintre cele 99 de decese, 63 sunt la oraşe, iar 36, aproape jumătate, la sate şi în comune. În ambele situaţii, însă, bărbaţii sunt mai mulţi, 37 în mediul urban şi 23 în mediul rural din total.
Cea mai afectată grupă de vârstă este 65-74 de ani
Singurul aspect la care cifrele din judeţ sunt conforme cu ceea ce arată şi studiile este vârsta celor care sunt cel mai grav afectaţi de Covid19. În privinţa vârstei raportate la decese, cifrele arată că până la 65 de ani au fost raportate 34 de decese, iar peste 65 au decedat 64 de persoane. Cea mai afectată grupă de vârstă este 65-74 de ani, fiind înregistrate 31 de decese, aproape o treime din total.
Ceea ce surprinde însă, este faptul că nu botoşănenii foarte în vârstă sunt cei mai loviţi de formele grave. 57 de decese, adică mai mult de jumătate la nivelul judeţului, sunt înregistrate la persoane cu vârste cuprinse între 55 şi 75 de ani. Doar 11 botoşăneni peste 85 de ani au decedat din cauza Covid, fiind chiar înregistrate şi vindecări la mai multe persoane de peste 90 de ani din judeţ.
Aproape jumătate din bolnavi sunt în două categorii apropiate de vârstă. În categoria de vârstă 45-54 se regăsesc aproape 30% dintre bolnavii din judeţ, în timp ce aproape 20% dintre cei diagnosticaţi cu Covid19 sunt în categoria de vârstă 55-64 de ani.
Aproape toţi pacienţii care au decedat erau deja bolnavi sau cunoscuţi cu diferite boli cronice grave înainte de a se infecta cu noul virus. De aceea și numărul mare de morţi în rândul persoanelor de vârsta a treia. Acestea, de obicei, suferă de boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune, boli ale sistemului respirator și cancer.
Mituri demontate de medici
„Boala nu alege. Nu se poate stabili nici o legătură cu sexul, grupa sanguină sau alte caracteristici fiziologice. De exemplu, unul dintre bolnavii pozitivi are grupa 01, despre care se spunea că ar face forme mai ușoare de boală, dar a dezvoltat printre cele mai grave complicaţii. Și, deși a fost printre primii bolnavi și s-a negativat, încă nu și-a revenit complet din cauza complicaţiilor”, a declarat Monica Adăscăliţei, directorul interimar al DSP.
