spot_img
sâmbătă, noiembrie 23, 2024
HomeLocal BTPovestea vorbei  - Originea numelor continentelor

Povestea vorbei  – Originea numelor continentelor

Folosim zilnic, în vorbirea curentă, numele unuia sau altuia dintre continentele lumii, puțini dintre noi întrebându-ne cum s-a ajuns la aceste denumiri. Iată, așadar, explicațiile acestor nume, în ordinea alfabetică a continentelor. Primul pe listă este Africa. Există teorii diferite cu privire la originea numelui Africii. După ce romanii au învins Cartagina (care se afla în Tunisia actuală, în Africa de Nord), la capătul celui de-al treilea război punic, ei au numit noua lor provincie Africa. Cea mai populară teorie afirmă că numele a fost dat după un trib nativ de acolo, – afri, „Africa” fiind forma feminină a lui „Africus”, însemnând literal Țara Afri. O teorie alternativă este cea conform căreia numele continentului provine din cuvântul fenician afar, însemnând „praf”. Împreună cu sufixul latin –ica, folosit uneori pentru a desemna pământul, numele ar putea însemna „Țara prafului”. Având în vedere climatul fierbinte, deșertic, al Africii de Nord, care este locul în care romanii și-au revendicat provincia, rădăcina feniciană este considerată, de mulți, o alternativă plauzibilă la teoria tribului Afri pentru originea numelui Africii. La fel ca majoritatea, știm încă din anii gimnaziali că Americile (Nordul și Sudul) au fost numite după Amerigo Vespucci, un navigator florentin care a călătorit în „Lumea Nouă” în 1499 și 1502, în Brazilia și pe coastele Uruguayului și Argentinei. Fiind un om cu serioase cunoștințe astronomice și geografice, și-a dat seama că această lume era altceva decât Asia, cum crezuseră inițial Cristofor Columb și alții. Vespucci a relatat, în scris, călătoriile sale, cărțile fiind publicate în 1502 și 1504. Stilul său antrenant și educativ a făcut ca relatările sale să fie reeditate în aproape toate limbile europene. În 1507, cartograful german Martin Waldseemüller a ales să facă o hartă care să includă Lumea Nouă. El și doi parteneri științifici ai săi erau conștienți de adevărul scrierilor lui Vespucci, așa încât au decis să numească noul pământ după Vespucci, afirmând: „Dar acum aceste părți (Europa, Asia și Africa, cele trei continente ale geografiei ptolemeice) au fost explorate pe larg și o a patra parte a fost descoperită de Americus Vespuccius (forma latină a numelui lui Vespucci, n. ns.), așa că nu văd ce drept ar avea cineva pentru a se opune numirii acestei părți după Americus, care a descoperit-o și care este un om inteligent și așa, pentru a-l numi Amerige, adică Țara Americus sau America, deoarece și Europa și Asia și-au primit numele de la femei”. Când noua hartă mare, de aproximativ 2,5 m/1,2 m a fost arătată de Waldseemüller, avea titlul mare „AMERICA” de-a lungul actualei Brazilii. Cartograful a folosit jurnalele de călătorie ale lui Vespucci ca referință pentru desenul său și astfel harta sa cuprindea doar America de Sud ca singură parte a acestei noi emisfere occidentale. Ulterior, când America de Nord a fost alăturată, cartografii vremii au păstrat numele original. În 1538, celebrul geograf Gerard Mercator a ales să numească întreaga parte nordică și sudică a Americii ca fiind o mare „Americă”pentru întreaga emisferă occidentală. O teorie alternativă cu privire la numele Americii, insuficient documentată, afirmă că acesta ar deriva de la numele unui trib de nativi americani, numiți „amerrique”, cu care ar fi intrat în contact și Columb și Vespucci. Cuvântul ar fi de origine mayașă, însemnând „vânt extrem de puternic”. În sfârșit, o altă teorie, chiar mai puțin credibilă decât anterioara, susține că numele continentului ar fi fost dat după numele unui comerciant din portul englez Bristol, pe nume Richard Amerike. Acesta ar fi făcut comerț cu felurite articole în dreptul coastei Newfoundland cu mult înainte de expedițiile lui Cristofor Columb. Teoria este că pescarii angajați de acest personaj ar fi numit teritoriul după numele angajatorului lor. Se crede, de asemenea, că Amerike ar fi sponsorizat călătoria de succes a navigatorului englez John Cabot pe țărmul nord-estic al Americii, în 1497, iar acesta, drept recunoștință, a dat teritoriului numele sponsorului său.

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

Amerigo Vespucci (1454-1512)

Detaliu al hărții din 1507 a lui Waldseemüller

Harta din 1538 a lui Mercator, în care întregul continent american poartă numele America

Deja ai votat!

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

Botoșani
cer fragmentat
1.6 ° C
2.6 °
1.1 °
77 %
8.6kmh
72 %
sâm
2 °
Dum
1 °
lun
4 °
mar
4 °
mie
6 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Având în vedere că se apropie sărbătorile, s-au montat semne și pentru musafiri.

EDITORIAL

La treizeci și de ani după căderea oficială a comunismului, în România procesul electoral a devenit un spectacol mai degrabă decât un act de...

EPIGRAMA ZILEI

Tot votând răul cel mai mic N-am realizat nimic Așadar și prin urmare Încercăm cu ăla mare?   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...