Fără doar şi poate, amatorismul e trăsătura definitorie pentru cei care au pretenţia că ne guvernează. De-a lungul celor trei decenii care ne despart de evenimentele din Decembrie 1989 n-am avut parte de un guvern alcătuit din specialişti, din oameni care chiar ştiu ce anume e de făcut. Dacă la început existau oarece speranţe la acest capitol, acum e imposibil să se mai remedieze ceva. Partidul, indiferent care, s-a străduit să-şi impună fidelii în fruntea tuturor instituţiilor bugetare, iar în realizarea acestui deziderat competenţele şi cunoştinţele valoroase nu au contat niciodată. Obedienţa faţă de partid şi capacitatea de a aduna voturi au fost suficiente. Sau măcar o relaţie de rudenie.
Rezultatele se văd la tot pasul. Parlamentul este dominat de impostori cu diplomă, care au descoperit la vârste destul de înaintate pasiunea pentru învăţătură. Mulţi au promovat bacalaureatul la vârsta la care se iese la pensie din Poliţie, dar mai apoi au absolvit pe bandă rulantă universităţi de prestigiu. Niciuna peste hotare, doar în ţară. Ce ştim noi ce e iubirea de ţară? Setea de cunoaştere, odată încercată, e dificil de potolit.
Evident, nu au devenit mai deştepţi, dar impostura universitară îi ajută să se menţină la butoane sau măcar în fruntea unor instituţii atunci când partidul trece în opoziţie şi ei nu reuşesc să facă saltul în barca potrivită. Guvernanţii nu sunt în stare să elaboreze strategii economice de durată; acţiunile lor duhnesc de amatorism şi incompetenţă. Până şi analiştii mărunţi, care pierd timpul pe la crâşmă, sunt în stare să identifice hibele, prin urmare ar fi de aşteptat ca specialiştii şcoliţi la cele mai prestigioase universităţi din România să găsească soluţii adevărate. Nicio şansă, din păcate.
Strategilor economici le lipseşte experienţa adevărată, iar diplomele cu pretenţii nu sunt acoperite nici măcar de cunoştinţe teoretice. Ei nu învaţă, doar promovează examenele, adesea fără să dea pe la şcoală. Noi nu avem specialişti, ci doar oameni cu diplome. Când sunt puşi să ia decizii o fac aşa cum îi duce capul, nu cum sugerează „studiile”. Cel mult preiau modele economice din afară, dar fără să se chinuie să le adapteze realităţilor româneşti. Sau se merge în extrema cealaltă şi, la fel ca pe vremea lui Ceauşescu şi Iliescu, se urlă cu patos patriotic: Nu permitem nimănui să se amestece în treburile interne. De ce trebuie să ne dicteze Europa ce anume să facem? Noi suntem români, suntem buricul universului – treaba cu buricul pământului e deja depăşită – şi ştim să ne descurcăm mai bine decât oricine.
Şi ne descurcăm. Când vine vorba de fentat legea, de făcut tot felul de măgării pe bani publici. Corupţia a acaparat toate instituţiile; o caracatiţă pe care nimeni nu şi-a pus problema să o stârpească în adevăratul sens al cuvântului.
Suntem conduşi de incompetenţi cu diplome obţinute prin fraudă. Dacă sunt luaţi la bani mărunţi, nici măcar nu sunt în stare să recite numele universităţii unde şi-au făcut studiile doctorale şi post-doctorale. Asta în timp ce indivizii competenţi sunt eliminaţi fără menajamente din posturile de conducere şi trimişi în cele de execuţie sau concediaţi pentru motive puerile. Nu li se oferă nici măcar posibilitatea de a funcţiona pe posturile de consilieri care se înmulţesc ca ciupercile după ploaie după fiecare schimbare de guvern. Posturile de consilieri sunt inventate pentru rubedenii, pentru amante şi pentru cei care muncesc pentru partid. Specialiştii sunt trimişi la sapă. E mai rău decât pe vremea comuniştilor, când erau trimişi să muncească la Canal.
Ministrul de Interne, până mai ieri un obscur anonim cu studii dubioase, şi-a descoperit talentele actoriceşti. Mai întâi a apărut la televizor cu o geacă mult prea strâmtă, menită să creeze iluzia unui corp de erou din revistele cu benzi desenate. Recent şi-a publicat pe profilul de pe reţeaua de socializare o fotografie în care îşi bagă degetele în ochi şi ne anunţă că, deşi nu e în campanie electorală, e cu ochii pe noi. O fotografie care a stârnit spaima vânzătoarelor de pătrunjel şi mărar şi hohote de râs în rândurile celor care, aparent, sunt vizaţi. Asta e imaginea ministrului de Interne? Aşa vrea omul ăsta să ne convingă că luptă pentru liniştea şi siguranţa cetăţeanului? Doar atât l-a dus capul. Şi pe el, şi pe „specialiştii” angajaţi pe post de consilieri de imagine sau ce posturi li s-a mai oferit unor capete seci, dar care au dosar corespunzător.
Suntem conduşi de amatori cu ifose care s-au înconjurat de unii chiar mai incompetenţi decât ei. Cică pe post de sfetnici plătiţi cu salarii babane de la bugetul de stat. Asta e România competentă, oameni buni. Doar amatori sfătuiţi de amatori. Şi când oferi guvernarea unui astfel de amestec apar consecinţele de rigoare.
