13% dintre unitățile de procesare a laptelui din țară funcționează în județul Botoșani, care este unul fruntaș la acest capitol.
Potrivit, datelor Direcție Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Botoșani, în județul Botoșani funționează 20 de procesatori de lapte, șase unități de procesare și 14 centre de prelucrarea laptelui independente. În prezent, România are 158 de unităţi de procesare a laptelui crud, însă în judeţele Caraş-Severin, Călăraşi, Dolj, Olt, Sălaj şi Tulcea nu există nicio fabrică, conform datelor centralizate de Ziarul Financiar dintr-o listă a unităţilor de producţie, colectare şi procesare din industria alimentară a Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
De altfel, în judeţele în care nu există fabrici de procesare a laptelui şi şeptelul de bovine e scăzut, în medie fiind crescute 30.000 de bovine pe an în fiecare judeţ, în timp ce în Suceava, unde sunt cei mai mulți procesatori, efectivul de bovine este de peste 136.000 de capete, de patru ori mai mare, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
În topul național și la numărul de bovine
La Botoșani, șeptelul de bovine era în topul național. Astfel, potrivit DSVSA, la 5 august, acesta număra 106.859 de capete. Acestora li se adaugă 261.094 de oi și 36.719 capre.
În aceste condiții, în prima jumătate de an au fost procesați în județ 267.554 hectolitri de lapte. La acesta se adaugă laptele pentru consumul propriu, care reprezintă o pondere însemnată dacă ținem cont de faptul că majoritatea vacilor sunt crescute în gospodăriile de subzistență.
Procedură europeană pentru protejarea Cașcavalui de Săveni
Așa se explică și demersul autorităților locale pentru a proteja „Cașcavalul de Săveni” pe plan european, prin obținerea Indicaţiei Geografice Protejate (IGP). La începutul anului, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a fost publicată cererea din partea României prin care se solicita acest statut. Potrivit acesteia, aria geografică a producătorilor care ar putea folosi IGP-ul se suprapune pe întregul județ: Bucecea; Vârfu Câmpului; Cândești; Mihăileni; Dersca; Hilișeu‐Horia; Lozna; Șendriceni; Văculești; Brăești; Leorda; Dimăcheni; Corlăteni; Broscăuți; Dorohoi; Ibănești; Pomârla; Cristinești; George Enescu; Cordăreni; Vorniceni; Ungureni; Unțeni; Știubieni; Havârna; Hudești; Concești; Darabani; Mileanca; Drăgușeni; Săveni; Vlăsinești; Dângeni; Trușești; Dobârceni; Hănești; Avrămeni; Adășeni; Coțușca; Viișoara; Păltiniș; Rădăuți Prut; Mitoc; Manoleasa; Mihălășeni; Ripiceni; Suharău.
La nivel național, importul de lapte a crescut cu 43%
La nivel național, importurile de lapte brut s-au majorat cu aproape 43% în primul semestru al anului, în timp ce cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare a fost mai mică cu 0,7% decât în aceeaşi perioadă din anul anterior, arată INS.
Astfel, în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie, producţia de smântână de consum a scăzut cu 109 de tone (-0,3%), comparativ cu primele şase luni din 2019.
Pe de altă parte, creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt – cu 927 tone (+17,6%), lapte de consum – cu 20.333 hectolitri (+12,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) – cu 3.134 tone (+2,8%) şi brânzeturi – cu 649 tone (+1,3%).
Totodată, în perioada analizată, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 21.660 hectolitri (+42,8%).
