spot_img
marți, noiembrie 26, 2024
HomeLocal BTIstorii vechi din Botoșani - Ocolul domnesc al Botoșanilor - satul Nicșeni

Istorii vechi din Botoșani – Ocolul domnesc al Botoșanilor – satul Nicșeni

Istoricul pricinii dintre satele Costești, al Mănăstirii Doamnei şi Nicșeni, aparținându-i lui Theodor Musteață

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

La 30 august 1805, după cererile amânduror părţile, domnul de atunci, Alexandru Moruzi, a rânduit doi boieri hotarnici pentru a face cercetarea. Aceştia, împreună cu vechilul mănăstirii, merg la faţa locului, unde stau 13 zile, dar unii dintre megieşi, deşi anunţaţi, nu s-au prezentat. Negustorul face presiuni pentru a se grăbi cercetarea, invocând cheltuielile şi pierderea de timp, astfel încât la 12 septembrie 1805 Alexandru Moruzi voievod dă o nouă carte domnească, poruncind megieşilor şi împrejuraşilor sau vechililor acestora să vină la faţa locului cu scrisorile ce le au pe moşii, în caz contrar efectuându-se hotărâtura numai cu scrisorile ce vor fi, iar eventualele împresurări ale moşiilor celor ce nu s-au prezentat vor rămâne, nemaifăcându-se altă hotărâtură.

Vechilul mănăstirii aduce mărturie de cercetare şi o hartă a moşiilor mănăstirii „cu meşteşug ingineresc”, arătând că după o aşteptare de două luni de zile acolo, la faţa locului, nu au venit nici Musteaţă, nici vreun vechil de-al său, deşi cercetarea o ceruse chiar Musteaţă. După o a treia poruncă de a se prezenta la cercetare, s-a dat sfârşit cercetării la faţa locului, pricina mutându-se la Divan. Aici s-au prezentat ambele părţi, cu scrisori originale, reprezentantul mănăstirii cerând atât locul luat de Musteaţă din locul Costeştilor cât şi venitul acestuia, însuşit pe nedrept de către negustor timp de trei ani.

Divanul dă câştig de cauză mănăstirii, căreia i se înapoiază locul împresurat şi moşia sa dreaptă Costeşti, urmând ca Musteaţă să plătească mănăstirii venitul ce-l obţinuse pe acel loc, stăpânit pe nedrept, în baza unei învoieli între timp anerisite (anulate), încheiate cu un Theofan ieromonah, fals egumen al mănăstirii Doamnei, după mărturia „prea sfinţitului proin patriarh al Ţarigradului”.

În continuare, Musteaţă se arată nemulţumit de hotărâre, astfel încât pricina ajunge din nou în faţa Divanului, negustorul fiind reprezentat de vechilul său, inginerul Vasile Pavlovici (de observat abilitatea supusului austriac de a aduce în faţa Divanului, ca vechil al său, un specialist în domeniu), iar mănăstirea de vechilul „Cleanthi Gheorghiades”, prezenţi fiind şi agentul austriac, dar şi Cantemir dragomanul, vădindu-se astfel grija ambelor părţi de a-şi apăra cu cât mai mulţi sorţi de izbândă interesele.

Sunt reamintite hotarnica făcută Necşenilor, la 20 octombrie 1805 şi învoiala în scris, din 5 iunie 1810, dintre Musteaţă şi acel Theofan ieromonah, autointitulat egumen al mănăstirii Doamnei, fără ca negustorul austriac să mai arate şi alte înscrisuri în plus faţă de cele arătate deja până atunci. Vechilul mănăstirii precizează că de la hotarnica făcută Costeştilor, la 6 octombrie 1750, întărită şi prin hrisov domnesc de Constantin Mihai Cehan Racoviţă voievod, timp de 55 de ani, până în 1805, mănăstirea nu a avut vreo pricină pentru Costeşti cu megieşii acelei moşii după care, în 1805, ajungând Musteaţă stăpân al Necşenilor, fără nici un temei, „decât numai cu zisuri din gură”, a ajuns să conteste acea hotarnică veche a Costeştilor, afirmând despre cei doi boieri hotarnici că unde trebuiau să zică „spre răsărit” au zis „miazănoapte” şi unde trebuiau să zică „miazănoapte” au zis „spre apus”.

Este anerisită învoiala din 1810, dintre Musteaţă şi acel Theofan, pretins egumen al Mănăstirii Doamnei, în baza şi a mărturiei din 1 august 1811, a „proin patriarhului Ţarigradului, chir Grigorie”, precum că acel Theofan „tâlhăreşte” mănăstirea, punând stăpânire pe ea şi moşiile sale fără voia sau carte cu pecete a Rusicon-ului, izgonindu-l şi pe pitarul Constantin, ce fusese din partea mănăstirii.

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

 

Deja ai votat!

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

Botoșani
cer senin
0 ° C
0.6 °
-1.1 °
90 %
1.1kmh
0 %
mie
7 °
joi
8 °
vin
4 °
sâm
5 °
Dum
5 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Le mai curăță odată, că de alegeri nu s-a văzut deloc bine și uite ce a ieșit.

EDITORIAL

După cum era și normal, materialele de presă scrise de colegii mei despre activitatea parlamentarilor botoșăneni au stârnit un interes uriaș. Am primit neobișnuit...

EPIGRAMA ZILEI

Despre siguranță latră Uitând de niște indicii : Oastea-i lăsată la vatră, Vatra la ... servicii! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...