Vineri, 3 iulie, și-a încheiat lucrările a doua ediție a Școlii de vară pentru tinerii cercetători filologi, organizată de Memorialul Ipotești în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ediție cu emoții, ca și prima (asociată unor altfel de emoții, de început), pentru că trebuia să fie (și a fost) o ediție online. Prima concluzie pe care o tragem este că se poate în orice condiții, fără calificativul mai rău sau mai bine, dar altfel. Gândită de profesorii clujeni, în mod special de prof. Ioana Bican și Corina Croitoru, susținută financiar, parțial, de universitate, Școală de vară a adunat studenți și masteranzi de la diferite universități și școli doctorale din spațiul românesc. Genericul acestei ediții a fost legat de ironie, o temă care consună într-un fel cu starea actuală din mai multe perspective (ironia presupunând, prin definiție, neconcordanțe de diferit gen), orientată, evident, spre studiile de literatură: Fețele ironiei în literatură și critică.
Genericul nu a exclus, bineînțeles, abordarea unor teme legate de creația și receptarea lui Eminescu, unele comunicări îmbinând ambele aspecte: Anca Eftenie (Universitatea de Vest din Timișoara) a vorbit despre Ironia și ipostazele ei în creațiile eminesciene, iar Ioana Hodârnău (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), despre Forme și sensuri ale ironiei poetice eminesciene în „Versuri din manuscrise”, în prima zi a Școlii Doctorale de vară. Comunicările lor au fost urmate de o intrigantă prezentare a temei, formulată în ton cu genericul, Ironia sorții – Eminescu fără Eminescu de Ciprian Handru (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca).
În a doua zi, Jessica Andreoli (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), care lucrează studiază de câțiva ani în arhiva Rosei del Conte, a prezentat câteva considerații privind traducerea poeziei, având în vizor traducerile făcute de Rosa del Conte. Mădălina Agoston, de la aceeași universitate, s-a axat pe aspectul teoretic al ironiei, invocându-l pe Jean Starobinski, tema comunicării ei fiind: Ironia melancolică la Jean Starobinski. O receptare a conceptului.
Temele prezentate în a treia zi au transgresat spațiul literaturii române și spațiul literaturii române din România. Doctoranda Tatijana Petrika (Universitatea de Vest din Timișoara) a vorbit despre Fețele ironiei în romanul „Suferințe timpurii” de Danilo Kiš. Mariana Jitari (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți), axându-se pe tema disertației sale, a prezentat Experiențe traumatizante și ființe tutelare ale universului copilăriei din romanul românesc contemporan, făcând și o paralelă între imaginea mamei în romanul contemporan și imaginea mamei la Eminescu. Oxana Luțev (Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”, Chișinău) a vorbit despre ironie în creația poetului basarabean Nicolae Esinencu: Metamorfozele ironiei în opera lui Nicolae Esinencu. Domeniul literaturii basarabene a fost explorat, în a patra zi, de Ștefan Susai (Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”, Chișinău), care a prezentat publicistica lui Alexandru Robot la „Rampa” între anii 1932-1934. Trecând de la ironie la absurdul comic, Oana Zugravu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava) s-a referit la teatrul ionescian. La ironie, dar în textul memorialistic, s-a referit Christinne Schmidt (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca): Fețe ale ironiei în textul memorialistic. Studiu de caz: Annie Bentoiu.
Câștigul acestei forme, online, a școlii de vară a fost posibilitatea de a invita profesori din spații universitare îndepărtate de Ipotești, care au putut răspunde invitației tocmai datorită posibilității de intrare într-un spațiu virtual.
Conferințele profesorale au fost deschise, în prima zi, de prof. Otilia Hedeșan (Universitatea de Vest din Timișoara), cu tema Mihai Eminescu și basmele, urmată, a doua zi, de prof. Ligia Tudurachi (Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca), care ne-a introdus în atmosfera de la Junimea: De la ironia maioresciană la zeflemeaua junimistă. În aceeași zi, participanții au fost într-un dialog, cu genericul Eminescu în Italia. Între studiul științific și lectura diletantă…, cu prof. univ. dr. Luisa Valmarin (Universitatea „Sapienza” din Roma), moderat de prof. dr. Ioana Bican (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca). Prof. Ioana Bican a ținut și conferința Eminescu în „Romantismul lung” european. Câteva linii de reflecție, urmată de conferințele lect. Florin Oprescu (Universitatea din Viena), Eminescu și cultura celebrității, și a conf. Maria Șleahtițchi (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți), Receptarea lui Eminescu în Basarabia: între ideologii totalitare, polemici identitare și interpretări estetice. Conferință de închidere a Școlii Doctorale de vară a fost ținută de prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), Care-i faza cu critica? La discuții a participat și prof. Roberto Merlo (Universitatea din Torino).
În cadrul școlii de vară a avut loc și ediția din iulie a proiectului Poeți în dialog, invitatul acestei ediții, moderată de Lucia Țurcanu, fiind Andrei Doboș.
Pentru programul zilnic, Memorialul Ipotești a pus la dispoziția participanților înregistrări din fonoteca sa. Comunicări de la cele patru ediții ale Colocviului de exegeză literară, organizat de Memorial (2017 – In honorem Dumitru Irimia; 2018 – In honorem Petru Creția; 2019 – In honorem. Insurgența lui I. Negoițescu; 2020 – In honorem Laurențiu Ulici), materiale de la edițiile Poeți în dialog, prezentări ale Memorialului Ipoteşti, materiale de arhivă au fost postate pe site-ul instituției și pot fi văzute la adresa:
http://www.eminescuipotesti.ro/scoaladevaramemipotesti2020.htm
Ala Sainenco, Memorialul Ipotești