spot_img
luni, noiembrie 25, 2024
HomeEditorialCiasul rău al imposturii universitare - Ciprian MITOCEANU, scriitor

Ciasul rău al imposturii universitare – Ciprian MITOCEANU, scriitor

Educaţia a devenit de multă vreme o glumă proastă în România. Anul acesta oficialii ministerului s-au lăudat cu promovabilitate record după ce au transmis profesorilor că trebuie să promoveze pe toată lumea; o rezolvare din pix, dar cât se poate de eficientă a lipsurilor constatate în perioada şcolii virtuale. Să trecem pe toată lumea pentru că e mai puţin complicat. Şi, cât timp tot analfabetul promovează, înseamnă că e bine.

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

Învăţământul este un teritoriu al imposturii; o impostură care a permis accesul la conducerea instituţiilor statului şi nu numai pentru tot felul de analfabeţi funcţionali sau analfabeţi în adevăratul sens al cuvântului. Cu ani în urmă, proaspăt absolvent de facultate, am privit cu scepticism maxim fenomenul incipent al facultăţilor particulare, în care admiterea se făcea pe bază de dosar, iar cifra de şcolarizare dovedea flexibilitate maximă, astfel încât să nu rămână nimeni pe dinafară. N-am fost singurul care s-a întrebat ce competenţe vor avea absolvenţii unor astfel de instituţii în cadrul cărora cea mai dificilă întrebare nu avea niciun fel de pretenţii intelectuale. Ai plătit taxa? Răspunsul afirmativ era în măsură să te promoveze la toate examenele. Cine îi va angaja pe aceşti impostori cu diplome? La vremea respectivă majoritatea considerau universităţile particulare nişte escrocherii de tip Caritas, create cu unicul scop de a-i spolia pe fraieri de bani în schimbul unor diplome lipsite de valoare.

Din păcate, timpul a demonstrat exact contrariul. Mulţi dintre absolvenţii unor astfel de întreprinderi au făcut carieră în instituţiile statului sau, în cel mai rău caz, au prins şi ei un post pe undeva. Nu curge, dar picură. Şi picură tocmai din cauză că sunt înzestraţi cu hârtiuţa care le dă dreptul să se considere calificaţi pentru postul respectiv.

E trist? Se poate şi mai rău. Universităţile de stat s-au adaptat la situaţie, astfel că în momentul de faţă nu există cine ştie ce diferenţă la capitolul produs final între sistemul public şi cel privat. Analfabeţi cu diplome din toate părţile.

În timp ce elevii buni termină liceul secătuiţi de energie şi de-a dreptul scârbiţi de tot ceea ce înseamnă parcurgerea programei şcolare la nivel superior, analfabeţii învaţă la şcoala vieţii şi sunt promovaţi cu recomandarea ministerului. Cei vizionari se înscriu în partide politice cu şanse la ciolan. Studiul serios lasă un gust amar când vezi că analfabetul clasei a ajuns să conducă ţara, iar ţie, care ai învăţat pe bune, evoluţia profesională îţi este blocată de piedici administrative, parcă special inventate de instituţiile statului.

Nu poţi să nu te gândeşti la aşa ceva, să nu încerci senzaţia de scârbă extremă când vezi că un anume Mitică-Marius Mărgărit, deputat PSD de Galaţi, se laudă că deţine „ciasuri de mână” de 12.000 de euro. Frumoasă acumulare pentru cineva care a fost angajat doar la stat şi la partid; mai ales că bunul simţ ne îndeamnă să presupunem că averea individului nu stă doar în aparatele de mâncat timp. Pe lângă ce-i mai apare în declaraţia de avere, mai are domn’ Mitică şi alte acumulări, dar e greu să le justifice.

Mitică Mărgărit e genul de parvenit care a absolvit mai multe şcoli decât câte cărţi a citit. În timp ce elevii străluciţi, dar care n-au altă bază în viaţă decât propria inteligenţă – o avere atât de dispreţuită într-o România condusă de impostori – văd cum Mitică a absolvit la pas o mulţime de instituţii prestigioase. Colegiul Naţional de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliţie „ Alexandru Ioan Cuza” – Managementul Strategic al Afacerilor. Ce afaceri strategice poate face un individ lipsit de cultură şi învăţătură? Afaceri pe banii statului; sunt cele mai rentabile. Profit garantat, chiar foarte umflat. Şi nici nu ai nevoie de spaţii de depozitare.

Colegiul Naţional de Apărare din cadrul Academiei de Înalte Studii Militare. Încă o instituţie cu pretenţii la care absolvenţii meritoşi nu-şi permit să viseze, dar care s-a dovedit o provocare prea măruntă pentru cineva care a reuşit să-şi treacă în portofoliul personal studii universitare de doctorat în domeniul Informaţii şi Securitate Naţională la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazu”. Exact! Mihai Viteazu şi nu Viteazul. Posibil o scăpare, pentru că ceva mai jos, în CV-ul ce pare să nu se mai termine, a scris corect. Dar e de înţeles. La câte studii a bifat, e clar că n-a mai avut timp să şi înveţe. Om cu două facultăţi… Mai are puţin şi o să i se spună dom’ doctor. Dom’ doctor, cât e ciasul?!

Curios cum un individ cu atâtea studii pretenţioase nu consideră că lectura e un hobby, deşi recunoaşte că-i plac filmele. Probabil desenele animate.

Impostură cât încape, însă faptul că un astfel de individ are dreptul de a propune legi şi de a influenţa destinul celor care învaţă e bune e de o ticăloşie fără margini. Într-un mandat Mărgărit a vorbit vreo şapte minute; de cele mai multe ori intervenţii monosilabice. Şi-a legat numele de Legea 211/2017, completare la Legea Educaţiei Naţionale din 2001. Propunere legislativă… Ţi-e silă să afli cine modifică Legea Educaţiei. Ce să mai spunem de faptul că a fost numit membru în Comisia de control a activităţii Serviciului Român de Informaţii? O poziţie la care n-ar fi avut dreptul să viseze dacă mediul universitar ar fi dovedit un minim grad de selecţie. Dar, cât timp omul şi-a cumpărat diplomele, n-a interesat pe nimeni competenţa.

Blindat cu diplome, dar complet lipsit de competenţe, Mărgărit a fost validat, în ciuda scandalului legat de „ciasuri”. Nu e singurul. Dormi în pace, România. Cu asemenea conducători, nici de cias deşteptător nu mai ai nevoie.

Deja ai votat!

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

Botoșani
nori împrăștiați
2.6 ° C
2.6 °
0.5 °
91 %
1.5kmh
50 %
lun
4 °
mar
4 °
mie
6 °
joi
7 °
vin
4 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Având în vedere că se apropie sărbătorile, s-au montat semne și pentru musafiri.

EDITORIAL

La treizeci și de ani după căderea oficială a comunismului, în România procesul electoral a devenit un spectacol mai degrabă decât un act de...

EPIGRAMA ZILEI

Tot votând răul cel mai mic N-am realizat nimic Așadar și prin urmare Încercăm cu ăla mare?   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...