Proiectul de lege care îngreunează foarte mult vânzarea terenurilor agricole către cetățenii străini și societățile comerciale mixte a fost adoptat de Parlament, cu voturile social-democraților și ale aliaților tradiționali. Noua normă, care va merge la promulgare, modifică legislația existentă care a dus la liberalizarea vânzării terenurilor agricole și care s-a produs pe timpul guvernării USL a lui Victor Ponta.
Trufin: străinii au 28% din suprafața județului
La sfârșitul săptămânii trecute, senatorul social-democrat Lucian Trufin se lăuda cu modificarea legii care a zăcut uitată timp de trei ani de zile în Parlament, deși PSD avea o majoritate covârșitoare, și a fost scoasă acum la înaintare pentru a fi folosită ca vector electoral.
Pentru a justifica interdicția, senatorul PSD Botoșani s-a folosit de niște date de-a dreptul aiuritoare, în sensul că străinii dețin „undeva la 28%” din suprafața agricolă a județului Botoșani și la nivel național, sunt terenuri „vândute către societăți care au în spate investiții străine, undeva în jur la 40%”. „Vă puteți imagina? În județul Botoșani, există o fermă, care deține peste 20.000 de hectare”, a spus Trufin. Un tablou apocaliptic, dar departe rău de realitate.
Statisticile oficiale: societățile mixte lucrează 7,5% din terenul agricol
Potrivit statisticilor oficiale, astăzi, la nivelul județului, sunt „exploatate”, deci nu neapărat în proprietate, de către societățile cu capital mixt româno-străin 29.488 de hectare, ceea ce reprezintă 7,5% din suprafața agricolă a județului, care este de 392.761 de hectare și mai puțin de 6% din suprafața județului care este de 498.569 de hectare.
Nici la nivel național situația nu prea arată așa cum spune Lucian Trufin, dacă e să dăm crezare datelor prezentate la mijlocul anului trecut de Ministerul Agriculturii condus, pe atunci, de Petre Daea. Astfel, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri. Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Franţa – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 şi Grecia – 10 persoane, etc.
În ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole în România, datele operative ale Ministerului Agriculturii, arată că în 2018 s-au vândut 154.076,23 hectare, aproape similar cu anul 2017, respectiv 153.927,46 hectare. Statistica Ministerului Agriculturii din ultimii ani arată că în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 – 172.353,79 hectare, iar în 2016 – 144.350 hectare.
În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole.
Ce aduce nou legea
Noua lege schimbă și categoriile de persoane care au dreptul de preemţiune. Astfel, arendașii care vor dori să cumpere un teren agricol trebuie să facă dovada reşedinţei sau domiciliului pe teritoriul naţional pe o perioadă de cinci ani anterior încercării de cumpărare, cu doi ani mai mult faţă de prevederile în vigoare. Dacă dreptul de preemţiune e exercitat de un tânăr fermier, adică de o persoană de sub 40 de ani, acesta trebuie să dovedească domiciliul stabilit pe teritoriu naţional cu cel puţin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole.
Piața terenurilor agricole
2014: 58.875,14 hectare
2015: 172.353,79 hectare
2016: 144.350 hectare
2017: 153.927,46 hectare
2018: 154.076,23 hectare
2019: 48.746,67 hectare *)
*) până la data de 30 aprilie
**) suprafețele de mai sus au fost vândute atât către români, cât și către străini
***) Sursa: datele operative ale MinisteruluI Agriculturii
