Spitalele botoşănene nu numai că nu au câştigat bani în ultimele luni, dar au avut nevoie de un ajutor substanţial de la bugetul statului pentru a-şi putea continua activitatea. Pe perioada pandemiei de coronavirus şi a stării de urgenţă, spitalele botoşănene au fost ocupate la mai puţin de un sfert din capacitatea pe care o au, fiind degrevate de cazurile care nu necesitau internare şi fiind pregătite pentru a primi eventualele cazuri de coronavirus.
Conform statisticilor Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Botoşani, dacă în lunile ianuarie sau februarie gradul de ocupare al tuturor spitalelor botoşănene a fost de 100%, în luna martie a scăzut până la 85%, iar în luna aprilie procentul a ajuns la 25-35%, existând în această lună spitale care au fost ocupate chiar şi sub 10%.
Există, însă, şi unităţi medicale care, datorită profilului avut, şi-au menţinut gradul de ocupare la 100%, cum ar fi Secţia de Psihiatrie, Secţia de Pediatrie sau Maternitatea, sau chiar au lucrat mai mult, cum este cazul Spitalului Dorohoi, care, fiind considerat Spital non-covid, a preluat pacienţii din întreg judeţul.
La polul opus sunt spitalele care nu au desfăşurat activitate medicală sau aceasta a fost la limita de avarie în luna aprilie, cum ar fi spitalele de Recuperare şi cel de Pneumoftiziologie. „În perioada stării de urgenţă, spitalele au avut reglementări speciale, unele fiind nominalizate ca spitale Covid, non-covid, sau spitale suport. Finanţarea a fost asigurată din fondurile CAS sau de la minister, dintr-un fond special. Spitalul Judeţean, spre exemplu, nu a mai avut internări de zi, nu a mai avut consultaţii în policlinică, iar spitalul a internat doar cazuri Covid19”, a spus Carmen Nicolau, directorul general al CAS Botoşani.
Ajutor din partea statului pentru plata salariilor
Astfel, spre exemplu, Spitalul Judeţean are prevăzut un contract cu peste 4.000 de internări în fiecare lună, însă în această perioadă au fost efectuate doar un sfert dintre ele. În condiţiile în care unitatea sanitară a prestat un sfert din contractul de peste opt milioane de lei lunar, iar numai salariile personalului înseamnă aproape 80% din buget, banii au fost viraţi dintr-un fond special al statului. Cu alte cuvinte, spitalele nu doar că nu au câştigat bani de pe urma pandemiei, dar a fost nevoie de o susţinere financiară serioasă din partea statului pentru a se putea plăti salariile, fiind decontate servicii care nu au fost efectuate.
Situaţie similară în spitalele suport
Într-o situaţie similară sunt şi spitalele de Recuperare şi Pneumoftiziologie, care au fost desemnate, printr-un ordin de ministru, ca fiind spitale suport.
La Spitalul de Recuperare, spre exemplu, care are în total 220 de paturi, s-a decis internarea pacienţilor cu Covid19 cu forme uşoare sau asimptomatici, astfel că unitatea sanitară asigură în prezent servicii medicale pentru doar 20-30 de pacienţi. Dacă în luna martie gradul de ocupare al paturilor era de 100%, în prezent a ajuns la aproape 10%, însă bugetul lunar de peste 750.000 de lei trebuie în continuare suportat, de către CAS
De la începutul lunii mai, spitalul TBC şi cel de Recuperare şi-au diminuat activitatea, nu au fost făcute internări decât în cazuri deosebite, iar prezenţa personalului medical a fost redusă la minimum.
Având în vedere că cele două unităţi medicale tratează pacienţi cu boli cronice, acolo unde a fost posibil, pacienţii au fost reprogramaţi.
„Spitalele trebuiau să asigure acel eventual flux masiv”
Gradul de ocupare foarte mic al unor spitale poate fi explicat, conform CJAS, prin faptul că spitalele au fost degrevate de acele cazuri care s-au putut rezolva prin intermediul ambulatoriilor, al medicilor de familie şi care în mod obişnuit ar fi fost internate pentru a fi rezolvate. „Spitalele trebuiau să asigure acel eventual flux masiv care ar fi intervenit în cazul în care pandemia ar fi luat o altă turnură, dacă ar fi fost foarte mulţi pacienţi infectaţi. Adică s-a creat posibilitatea ca spitalele să aibă paturi libere şi să poată asigura tratamentul pentru acei pacienţi care, din păcate, dacă ajung să fie ventilaţi mecanic, monitorizaţi, este nevoie să fie trataţi în spital“, a spus un medic din cadrul Spitalului Judeţean.
În planul de măsuri emis pentru pregătirea spitalelor se menţionează că „se reduc cu până la 80% internările programate, precum intervenţiile chirurgicale pentru pacienţii cronici în unităţile sanitare cu paturi, şi până la 50% faţă de luna februarie activitatea din ambulatorii“, excepţie făcând pacienţii cronici sau femeile gravide care au nevoie de intervenţii şi a căror temporizare ar duce la reducerea şanselor de supravieţuire.
Internări afectate şi de regulile de distanţare a pacienţilor
Gradul de ocupare a fost influenţat şi de faptul că unităţile medicale au trebuit să respecte distanţarea fizică a pacienţilor, ceea ce a redus considerabil numărul de bolnavi dintr-un salon, pe secţiile cu pacienţi suspecţi fiind internaţi doar un pacient într-un salon cu cinci sau şase paturi.
Activitate reluată în ambulatorii
Începând de lunea trecută, un ordin de ministru specifică faptul că pot fi reluate internările şi intervenţiile chirurgicale care au fost anterior suspendate, pe perioada stării de urgenţă, cât şi activitatea din ambulatorii, atât timp cât situaţia epidemiologică nu este una severă şi nu există focare active. De altfel, la Spitalul Judeţean, cel mai afectat de covid, care nu a putut asigura servicii medicale botoşănenilor timp de aproape două luni, s-a reluat activitatea ambulatoriului.
Spitalele care vor să îşi reia astfel activitatea pot fi inclusiv dintre cele care asigură asistenţă medicală pentru pacienţii testaţi pozitiv cu Covid-19 sau unde sunt internaţi suspecţi, atât timp cât există circuite funcţionale complet separate. Pentru acest lucru, este nevoie de un aviz de specialitate de la Direcţia de Sănătate Publică regională.
