O adolescentă din judeţ a primit un cadou cu totul deosebit înainte de Ziua Copilului. Fata, care a împlinit de câteva luni 14 ani, este din mediul rural, dintr-o comună din marginea judeţului, iar la finele săptămânii trecute a dat naştere unui băieţel de 3.690 de grame. Adolescenta a născut în maternitate, prin cezariană, iar în prezent atât ea, cât şi copilul sunt sănătoşi şi aşteaptă să fie externaţi.
Aceasta le-a spus cadrelor medicale că tatăl bebeluşului are 22 de ani şi abia aşteaptă să îi primească pe amândoi acasă.
Potrivit statisticilor, în primele cinci luni din 2020 la Maternitatea Botoşani s-au născut 995 de copii, iar 35 dintre aceştia au fost aduşi pe lume de mame minore. Potrivit cadrelor medicale, în acest an a crescut ponderea de naşteri la 15-16 ani, iar trei fete au născut la 14 ani în această primăvară.
Majoritatea mamelor minore sunt din mediu rural şi la prima naştere. Există, însă, şi câte două excepţii la aceste categorii. Două sunt din mediul urban şi două minore sunt deja la a doua naştere. Cel mai mic bebeluş dintr-o mamă minoră a cântărit 1.380 de grame, în timp ce cel mai mare a dus cântarul până la 4.350 de grame.
Dintre cele 35 de naşteri 15 au fost naturale, iar 20 cezariene. De asemenea 12 bebeluşi au fost fetiţe şi 23 băieţi. Din fericire doar şase au fost prematuri şi au necesitat îngrijiri în terapie intensivă neonatală, dar cu evoluţie favorabilă.
O mămică minoră a avut sarcină gemelară, asta însemnând că un copil a dat naştere la doi copii în acest început de an.
Chiar dacă multe încă se mai joacă cu păpuşile, niciuna din mamele minore nu şi-a abandonat copilul în spital şi nici nu a fost nevoie de intervenţia asistenţilor sociali din cadrul DGASPC pentru a avea grijă de copil, de cela mai multe ori bunicii asumându-şi responsabilitatea de a avea grijă de copil şi de nepot.
Copii ajunşi părinţi din cauza lipsei de educaţie
Într-o societate care ar trebui să se bazeze pe educaţie şi în care accesul la informaţie este tot mai facil, zeci de adolescente continuă să devină mame, curmându-şi astfel brusc copilăria. Din cauza lipsei de educaţiei, a dorinţei de a scăpa dintr-o casă cu părinţi fie prea represivi, fie nepăsători, sau pur şi simplu din întâmplare, zeci de adolescente devin mame şi trebuie să uite de studiat şi să înveţe să devină adulţi, luând astfel viaţa în piept de la vârste tot mai fragede.
Zeci de eleve au rămas însărcinate de pe băncile şcolii şi au adus pe lume copii anul trecut. Astfel, în 2019, au născut la Maternitatea Botoşani 82 de mame minore, comparativ cu 76 cât au fost în 2018. Cele mai multe au vârsta de 17 ani, iar cea mai tânără mamă a avut 14 ani, la fel ca şi cea care a dat naştere în aceste zile. Potrivit reprezentanţilor Spitalului Judeţean „Mavromati”, 50 dintre mamele minore au avut vârsta de 17 ani, 22 au avut vârsta de 16 ani, 7 mame -15 ani, iar trei 14 ani.
Cadrele medicale spun că multe dintre mămicile minore provin din familii defavorizate din mediul rural, cu mulţi copii, ori cu părinţi plecaţi în străinătate. „De cele mai multe ori, mamele adolescente provin din familii sărace, fără acces la consultaţie medicală constantă, de calitate, şi de aici consecinţe extrem de grave şi din păcate ireversibile, care se concretizează în naşteri premature, creşterea procentului de mortalitate infantilă, copii crescuţi de copii în medii socio-economice precare. E sugestivă imaginea în care o mămică minoră urmăreşte desene animate alături de pruncul ei. Ca şi cauze, predominante sunt destructurarea familiei, lipsa de comunicare între părinţi şi copii, gradul redus de şcolarizare”, a declarat Ioan Asaftei, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean.
Orele de educaţie sanitară lipsesc din şcoli
De cele mai multe ori părinţii nu se chinuiesc să le explice copiilor ce presupune începerea vieţii sexuale şi cum se pot proteja, iar la şcoală profesorii abia pot ţine pasul cu programa şcolară. Uneori, până şi orele de dirigenţie, singurele în cadrul cărora se poate face educaţie sanitară, se transformă în ore de matematică sau română.
Singurii care au ajuns să mai facă astfel de lecţii sunt cei de la Direcţia de Sănătate Publică, însă sunt prea puţini pentru a ajunge în toate colţurile judeţului. În aceste condiţii sute, poate chiar mii, de copii sunt condamnaţi să trăiască în aceeaşi ignoranţă ca părinţii sau bunicii lor, mulţi deveniţi părinţi, la rândul lor, la 14 sau 15 ani.
