Controlorii Curții de Conturi au verificat activitatea Consiliului Județean (CJ) și printre altele au găsit nereguli la Autoritatea Teritorială pentru Ordine publică (ATOP), o instituție cu rol decorativ în structura administrativă a fiecărui județ, dar care presupune cheltuirea unor fonduri importante din bugetul public.
Astfel, controlorii Curții de Conturi au descoperit că unii dintre cei 16 membri ai ATOP Botoșani sunt incompatibili cu funcția pe care o dețin și au cerut CJ să recupereze de la aceștia sumele încasate. Este vorba de cei trei primari PSD, Relu Târzioru (Săveni), Dorin Alexandrescu (Dorohoi) și Andron Țâmpău (Bucecea), nominalizați în ATOP ca fiind reprezentanți ai societății civile de către președintele CJ Costică Macaleți (PSD), deși ei sunt clar reprezentanți politici, asumându-și această calitatea în momentul în care s-au înscris în partidele politice. „S-a constat că este o problemă la ei și și-au dat demisia. Aștept propuneri de la ei să fac alte nominalizări în ATOP”, a declarat președintele CJ.
Primarul Săveniului, Relu Târzioru, a recunoscut că a părăsit ATOP. „Nu mă regăseam în ATOP. Am dat toți banii înapoi”, a declarat Târzioru, după care a fost nevoit să recunoască faptul că demisia sa a survenit ca urmare a controlului Curții de Conturi: „au depistat un viciu de procedură”.
Indemnizații cât un salariu minim
Nu a fost singura problemă constatată de controlori financiari. Aceștia au descoperit că prevederile Hotărârii de CJ 118 din 24.08.2016, prin care a fost stabilită modalitatea de plată a membrilor ATOP, sunt neclare, și astfel se poate deschide calea către plata unor indemnizații necuvenite, motiv pentru care a solicitat modificarea ei. ,,Reglementarea modalităţii de acordare şi plată a indemnizaţiilor către membrii ATOP prin hotărâre a autorităţii deliberative astfel încât să fie menţionate în mod detaliat activităţile ce au fost remunerate (şedinţe de plen ordinare/extraordinare şi activităţile din comisii potrivit H.G. nr.787/2002), precum şi cuantumul indemnizaţiei aferente fiecărei activităţi pentru anul supus auditării (2019), dar şi pentru perioada anterioară/viitoare”, se arată în dispoziția lăsată de reprezentanții Curții de Conturi la finalul controlului.
În aceste condiții, plenul CJ a adoptat în această săptămână o nouă hotărâre prin care s-a statut clar că membrii ATOP primesc „pentru fiecare ședință în parte, de plen și/sau de comisie/lună” o indemnizaţie de 6% din indemnizaţia brută lunară a preşedintelui CJ Botoşani, iar numărul maxim al ședințelor plătite este una de plen și una de comisie. Deci, membrii ATOP pot primi lunar 12% din indemnizația brută a lui Costică Macaleți. Cum potrivit veniturilor pe luna martie declarate pe pagina de internet a instituției, președintele CJ Botoșani a avut o leafă brută de 23.400 de lei, din care indemnizația este de 18.720 de lei, rezultă că un membru ATOP primește pentru o ședință o indemnizație brută de 1.123 de lei. Dacă sunt și ședințe de comisie și ședințe de plen, atunci un membru ATOP poate primi lunar o indemnizaţie brută de 2.246 lei, adică puțin mai mult decât salariul minim pe economie, stabilit în acest an la 2.230 de lei.
Cum ATOP-ul este alcătuit din 16 membri de drept și doi reprezentanți ai secretariatului tehnic, cheltuielile lunare sunt destul de însemnate pentru o instituţie cu rol decorativ. Anual, ATOP costă bugetul local peste 400.000 de lei, adică 100.000 de euro.
Macaleți: „Legea spune că trebuie să existe”
Deși admite că are un rol foarte scăzut în viața publică, președintele CJ, Costică Macaleți susține că este necesar ATOP-ul, deoarece „legea spune că trebuie să existe”. „Cred că mai puțini membri ar fi fost în regulă, dar ea ca idee, ca structură se justifică. Și în cazul pandemiei, acum, putem găsi o speță în care ATOP-ul să aibă rol, în cazul pestei porcine, în cazul ordinii publice, în Centul Vechi, în Parcul Tineretul și în alte zone fierbinți ale județului. Ea își justifică rolul, dar la un nivel mai mic”, a spus Macaleți.
Acesta a fost completat de către Gheorghe Nazare, președintele ATOP, care afirmă „că este o instituţie foarte importantă pe linia siguranței publice” , chiar dacă admite că deciziile au un caracter de recomandare. „Ne-am implicat și am cerut puncte de vedere de la instituțiile statului la solicitările cetățenilor, am făcut recomandări pentru gestionarea unor situații sau rezolvarea unor probleme. Am făcut și ședințe în județ”, a declarat Nazare. De regulă aceste ședințe au fost făcute în orașe sau comune conduse de primari PSD.
Pe de altă parte, Gheorghe Nazare a recunoscut că pe perioada pandemiei nu a avut loc nicio ședință a ATOP, deci rolul și așa minor pe care îl joacă în societate a lipsit cu desăvârșire, în ciuda celor declarate de către președintele CJ, Costică Macaleți.
Componența ATOP
– patru consilieri județeni PSD: Gheorghe Nazare (foto), Sergiu Marian, Gheorghe Vâzdoagă, Cristina Breșug;
– doi consilieri județeni PNL: Radu Anton și Petre Tupiluș
– trei reprezentanți ai societății civile: momentan locurile sunt vacante după demisia celor trei primari PSD
– subprefectul: Rodica Zelincă
– șefii de arme din structurile Ministerul de Interne: Viorel Șerbănoiu (IPJ), Dobrin Cristian Onofrei (Jandarmerie), Cristian Amarandei (ISU) și reprezentantul Poliției de Frontieră
– șeful Poliției Locale: Ioan Onuțu
– reprezentantul Corpului Național al Polițiștilor: Cătălin Marcel Corneanu
*) Secretariatul tehnic este asigurat de: Maria Dughilă și Angelica Simiceanu
