Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, ieri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii privind darea în plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.
Pe 29 aprilie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a reexaminat acest proiect de lege ca urmare a deciziei Curții Constituționale a României (CCR) din 6 noiembrie 2019 la sesizarea de neconstituţionalitate depusă de USR şi PNL. Legea se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor.
Deputaţii au introdus un amendament referitor la „impreviziune” aspect menţionat în decizia CCR. Astfel, „reprezintă impreviziune: a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României (BNR) la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit; b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă”.
Potrivit deputaţilor, pragul de 52,6% a fost prevăzut de BNR în Regulamentul nr. 24 din 28 octombrie 2011, desemnând şocul pe cursul de schimb în cazul unui credit în franci elveţieni.
Proiectul a fost iniţiat de senatorul Daniel Zamfir.
În schimb, reprezentanţii bancherilor spun că intrarea în vigoare a acestei legi, cumulată cu efectele pandemiei Covid-19 ar putea avea un efect destul de puternic asupra economiei. În acest context, atenţia băncilor se va îndrepta către indicatorii financiari proprii şi mai puţin către efortul de reconstrucţie al economiei. „Modificările aduse Legii dării în plată nu sunt un caz singular din punct de vedere al legislației ce privește băncile în perioada recentă. Credem că este extrem de important să reamintim că există în dezbatere parlamentară – fie foarte aproape de votul final, fie în pronunțarea Curții Constituționale a României sau transmitere în vederea promulgării – un număr de opt legi sau inițiative legislative cu impact major asupra sistemului bancar… Majoritatea acestor proiecte de lege iniţiate anterior pandemiei Covid-19 se suprapun peste situaţia acută existentă acum în economie şi peste legislaţia în vigoare, sau pe cale de a fi adoptată privind suspendarea plăţii ratelor până la sfârşitul anului”, spun reprezentanţii Consiliului Patronatelor Bancare din România.
