Criza provocată de pandemia de coronavirus a schimbat mult din comportamentul consumatorului român și nu numai. Dacă în primele săptămâni ale pandemiei, comercianții au raportat creșteri ale vânzărilor chiar și de cinci ori mai mari, când românii au luat cu asalt magazinele și și-au făcut stocuri de alimente, ulterior vânzările s-au prăbușit. Au fost un pic resuscitate de sărbătorile pascale, dar lucrurile nu și-au revenit, ci, din contra, au continuat să se înrăutățească.
Pierderi de milioane de euro
Patronatele din industria cărnii susțin că pierderile vor depăşi mai multe milioane de euro, în condiţiile creşterii costurilor pe angajat cu circa 25%-30%, dar pe fondul scăderii eficienţei muncii cu aproximativ 30% şi a vânzărilor cu 15%-20%. „Noi credem că două ar fi explicaţiile pentru aceasta scădere, şi anume: avalanşa de carne de pui din Polonia la preţuri inexplicabil de mici şi veniturile corelate cu încrederea consumatorilor. Să nu uităm că sunt peste 1,2 milioane de oameni trimişi în şomaj tehnic care, pe de o parte nu au încasat toţi încă acest ajutor, oricum mai mic decât venitul realizat înainte de criză şi pe de altă parte nu au o viziune prea bună cu privire la viitorul lor. De asemenea, procesatorii înregistrează scăderi cu aproximativ 20% până în prezent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la comercializarea cârnaţilor pentru grătar şi micilor congelaţi, scădere ce are drept cauza lipsa interacţiunilor sociale… Şi vânzarea de produse din carne la vitrina asistată a scăzut cu 30% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Estimăm că se va menţine acest trend descendent cel puţin încă tei luni”, a susţine Dana Tănase, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.
În privinţa cărnii de porc, unde România este tributară importurilor în proporţie de 60%, Dana Tănase afirmă că situaţia prin care trece sectorul de creştere a porcului din România este una „foarte dificilă”, din cauza lipsei unui program naţional pentru combaterea pestei porcine africane, situaţie care s-ar putea agrava dacă nu se vor lua măsuri ferme.
Oros: „S-a modificat comportamentul de cumpărare”
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a recunoscut, la Botoșani, situația cruntă a domeniului pe care-l păstorește și a declarat că soluția este ca statul să asigure o parte din finanțarea cheltuielilor cu depozitarea produselor alimentare, în contextul în care atât consumul intern, cât și cel extern au scăzut semnificativ.
„A scăzut consumul intern… S-a modificat comportamentul de cumpărare, iar asta simțim fiecare. Pe de o parte, faptul că s-a închis tot ceea ce înseamnă rețea Horeca a afectat, faptul că ne-am putut deplasa mai puțin, s-au închis foarte multe magazine, deși magazinele cu produse alimentare au rămas deschise, dar restricțiile de circulație au influențat foarte mult volumul cumpărărilor”, a declarat Oros.
Acesta a admis că prin schimbarea comportamentului de consum al oamenilor s-a limitat și risipa alimentară. „S-a limitat risipa alimentară. Vedeți, dacă înainte de apariția acestei pandemii era un subiect important risipa alimentară”, a mai spus ministrul, adăugat că se pregătesc măsuri de relaxare și scheme de compensare.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în România, consumul mediu de produse din carne este în jur de 15 kg/cap/an, iar pentru carnea de porc aproximativ 39 kg/cap/an.
Stocurile de mărfuri, o problemă
Ministrul susține că are cunoștință de faptul că agenții economici români au o problemă mare cu stocurile de marfă. „Sunt stocuri, din ceea ce spun agenții economici. Din ceea ce ne raportează sunt stocuri mari la carnea de vită, la carnea de pasăre, la produse lactate, la legume, la ouă”, a subliniat Oros.
Comisia Europeană a adoptat săptămâna trecută o serie de acte normative legate de depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, precum carnea de bovină, capră şi oaie, unt, lapte praf şi brânzeturi. Astfel, agenții economici au pot depune cereri la sediile APIA, în limita fondurilor disponibile de 931.000 de euro.