Remitenţele trimise către Europa şi Asia Centrală (ECA) au crescut cu aproximativ 6% anul trecut, la 65 miliarde de dolari, cele mai mari transferuri de bani în regiune fiind către Ucraina (15,8 miliarde de dolari), Rusia (10,6 miliarde de dolari) şi România (7,2 miliarde de dolari), potrivit unui raport publicat de Banca Mondială și citat de Reuters.
Urmează declinul
În 2020, Europa şi Asia Centrală ar urma să înregistreze cel mai semnificativ declin al remitenţelor – de aproximativ 28%, din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (Covid-19) şi a scăderii preţului la ţiţei, apreciază Banca Mondială. Azerbaidjan, Kazahstan şi Rusia, cei mai mari producători de ţiţei din regiune, ar urma să înregistreze scăderi semnificative ale veniturilor la buget, ceea ce va spori presiunile asupra monedelor lor şi, posibil, ar putea duce la recesiune. În special remitenţele către Asia Centrală vor fi afectate, din cauza deprecierii rublei ruseşti faţă de dolar.
Pe plan global, remitenţele ar urma să scadă cu 142 miliarde de dolari în 2020, cel mai semnificativ declin din istoria recentă, din cauza efectelor epidemiei. Scăderea de aproape 20% a sumelor de bani trimise de migranţi acasă va fi cauzată de reducerea salariilor şi a nivelului angajărilor de peste hotare, se arată în raportul Băncii Mondiale. „Remitenţele sunt o sursă vitală de venit pentru ţările în curs de dezvoltare. Actuala recesiune provocată de epidemie va afecta semnificativ capacitatea de a trimite bani acasă şi de aceea va fi extrem de important să scurtăm perioada de redresare pentru statele dezvoltate”, a afirmat David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale.
O treime dintre angajați lucrează în alte state
Se estimează că peste un miliard de migranţi – aproximativ 270 de milioane care lucrează în afara ţărilor lor natale şi 760 de milioane migranţi interni – au ajutat la hrănirea, îmbrăcarea şi adăpostirea a trei persoane din locul lor natal, a declarat, pentru Reuters, Dilip Ratha, autorul raportului.
„Luăm în considerare o treime din omenire”, a declarat oficialul Băncii Mondiale.
Iar aceşti angajaţi sunt şi mai vulnerabili în perioada crizelor.
Este cea mai semnificativă scădere a remitenţelor până în acest moment din 1980, de când Banca Mondială raportează aceste date. După declinul din 2016, provocat în principal de preţul scăzut al ţiţeiului, remitenţele au crescut, ajungând anul trecut la 714 miliarde de dolari, dar în 2020 ar urma să scadă la 572 de miliarde de dolari.
Pentru statele cu venituri scăzute şi medii, unde ajung majoritatea sumelor de bani, remitenţele vor scădea cu 19,7%, la 445 miliarde de dolari în 2020, de la nivelul record de 554 miliarde de dolari în 2019. „Criza economică provocată de pandemie va reduce semnificativ veniturile migranţilor şi capacitatea lor de a trimite bani acasă”, a declarat Ratha.
Dar Banca Mondială se aşteaptă la o redresare a remitenţelor în 2021, când ar urma să crească cu peste 5%, la 602 miliarde de dolari.
3% din PIB-ul României vine din diaspora
În 2019, diaspora a trimis în România peste șapte miliarde de dolari, conform datelor Băncii Mondiale, cu 1,5 miliarde de dolari mai mult decât nivelul investiţiilor străine. „Faptul că s-a ajuns la 3% din PIB, faţă de 2% cât era în 2018 confirmă că această creştere nu este numai în cifre absolute, dar şi în ceea ce priveşte relevanţa sa, raportat la Produsul Intern Brut”, spune profesorul universitar Monica Roman, citată de Mediafax.
Aceasta se așteaptă la o scădere drastică a remitențelor în România mai ales că semnalele primite de la Banca Mondială nu sunt tocmai cele mai încurajatoare. „Un alt raport al Băncii Mondiale, trage un semnal de alarmă privind o scădere drastică a remitenţelor în 2020, aşa cum este de altfel de aşteptat, în condiţiile în care economiştii semnalează o potenţială criză economică globală, datorată contracţiei economice în contextul Covid. S-ar putea ca şi în cazul României aceste remiteri să sufere o scădere foarte puternică”, a mai afirmat Monica Roman.
Este și de explicat, pentru că sute de mii de români s-au întors în ultimele săptămâni din străinătate în România, unii dintre ei după ce au rămas fără locuri de muncă acolo sau fără alte mijloace de subzistență. Aceștia, cel mai probabil vor încerca să plece din nou în străinătate, dar până își vor reveni la nivelul pe care-l aveau înaintea crizei va mai trece mult timp. Alții, din păcate, cei mai mulți, vor îngroșa rândul asistaților social din România și nici nu se vor integra pe piața muncii locale.
