România a devenit prima ţară care a blocat exporturile de cereale în timpul pandemiei de coronavirus Covid-19, o decizie dramatică şi care ar putea spori temerile privind aprovizionarea cu alimente la nivel global.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joia trecută, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr.
Se estimează că starea de urgenţă va dura cel puţin până la mijlocul lunii mai.
La rândul său, premierul Ludovic Orban a fost întrebat dacă se ia în calcul oprirea exportului la grâu şi a răspuns: „Da, cel puţin la grâu, pentru că în luna martie au fost nişte cifre de export neaşteptate. S-au exportat sute de mii, aproape 700.000 de tone de grâu, din cauza faptului că a crescut preţul şi este o cerere mare. Noi nu ne putem permite să lipsim România de cantităţile de grâu necesare pentru asigurarea consumului zilnic până la recoltă”.
Cea mai mare parte a producției a fost vândută deja
Totuşi, decizia este în mare măsură simbolică, apreciază Bloomberg. România, al doilea exportator de grâu din UE, a recoltat deja şi a vândut mare parte din recoltă în acest moment al sezonului agricol. Mai puţin de 1% din exporturile UE vor fi afectate, conform estimărilor firmei UkrAgroConsult, care oferă servicii de consultanţă pentru sectorul agricol.
Decizia este încă un semn că producătorii de alimente cei mai mari din lume se tem pentru propria lor aprovizionare, în condiţiile în care cumpărătorii îşi extind aprovizionarea şi virusul a schimbat rutele comerciale obişnuite. „Aceasta este o manifestare a unei noi tendinţe – protecţionismul alimentar – şi confirmă că există temeri privind aprovizionarea”, a apreciat Sergey Feofilov, director general al UkrAgroConsult, Kiev.
Cresc prețurile pe burse
Decizia României ar putea sprijini, de asemenea, preţuri mai ridicate ale cerealelor. La Bursa de cereale din Chicago, de referinţă pe plan global, cotaţiile futures au urcat cu 12%, de la un nivel scăzut, la mijlocul lunii martie.
Naţiunile Unite au avertizat că ţările trebuie să evite „politicile protecţioniste” (beggar-thy-neighbor policies). Un raport recent estimează că numărul oamenilor care suferă de foame s-ar putea dubla în câteva luni, din cauza pierderii locurilor de muncă şi a întreruperii activităţii în urma pandemiei.
Chiar dacă Rusia şi Kazahstan au impus deja limite, reglementările sunt suficient de relaxate, astfel încât cantităţi mari de cereale încă se exportă.
România va permite vânzarea cerealelor în interiorul UE, dar va fi solicitat un document că nu este destinat pentru export, a informat Guvernul. În sezonul care a început în iulie 2019, România a livrat deja peste 90% din grâul prevăzut să fie exportat în afara UE.
România, un producător important în regiune
România este o parte importantă din coşul cu pâine de la Marea Neagră, unde pământul este perfect pentru creşterea grâului. Cargouri de cereale sunt vândute în mod regulat către ţările din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu.
De asemenea, România este unul din cei mai mari vânzători către Egipt, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, şi furnizează grâu Iordaniei, Coreei de Sud şi Sudanului. În plus, este cel mai mare exportator de porumb din UE şi un mare furnizor de orz.
Costul pâinii a dus deseori la tulburări şi instabilitate politică. În timpul creşterii preţurilor la alimente din perioada 2008 – 2011, au fost tulburări legate de alimente în peste 30 de ţări din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu.
Patronatele din industria alimentară sunt nemulțumite de decizia Guvernului
Aurel Popescu, preşedintele preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, a susţinut că interzicerea exporturilor de cereale şi de produse de brutărie şi patiserie afectează industria şi mediul de afaceri prin anularea unor contracte pe pieţe câştigate cu greu în ani de zile. „Noi nu am dorit oprirea exportului de cereale în aceste condiţii. Contractele care sunt încheiate şi în derulare trebuie să rămână, pentru că traderii au pierderi masive. Noi am dorit să avem siguranţă că ne ajunge grâul până la noua recoltă, pentru că a crescut consumul. S-au mâncat 50.000 de tone şi 70.000 de tone în plus în lunile martie şi aprilie şi probabil şi în luna mai va fi la fel, şi era un pericol să rămânem fără grâu, însă se putea scoate grâu de la rezerva de stat, aşa cum se face în fiecare an, dat fie cu împrumut, contracost, sau pentru reîmprospătare. Şi anul trecut s-au scos 150.000 de tone de grâu de la rezervă, dar acum s-a ales această cale. Noi pierdem nişte pieţe anulând contracte, pieţe pe care am muncit 10 ani să le câştigăm, aşa cum este Egipt. Noi tot reproşăm că importăm aluaturi congelate şi exportăm grâu, nu exportăm produse procesate”, a declarat Aurel Popescu.
În prezent, în piaţa de morărit şi panificaţie sunt active în jur de 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie, cota de piaţă fiind de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.
Potrivit datelor ROMPAN, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an.
Studiul de piaţă arată că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 de kg/om de pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. Producţia anuală de pâine în România este 1,5 milioane de tone.
Piaţa românească de morărit şi panificaţie a crescut la trei miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară.
Produsele procesate vor putea fi exportate
Produsele procesate incluse pe lista produselor agroalimentare pentru care a fost interzis exportul pe perioada stării de urgenţă ar putea fi eliminate la începutul săptămânii, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. „O să corectăm partea această din ordonanţă (n.r. – Ordonanţa Militară 8), putem modifica anexa, dacă efectul nu este cel scontat. Noi am stopat exporturile pentru cereale şi produse agroalimentare pentru a ne asigura că sunt suficiente stocuri pentru populaţie, dar, repet, interdicţia se referă doar la spaţiul extracomunitar. O să vedem care este impactul până luni (n.r. – astăzi.) şi o să dăm o altă ordonanţă prin care o să scoatem din listă, eventual, punctul 11, care conţine produse procesate. Săptămânal putem corecta câte ceva, în funcţie de evoluţia stocurilor. Vrem să monitorizăm foarte atent, astfel încât tot ce ne trebuie să rămână în ţară”, a explicat Oros.
Ministrul Agriculturii a precizat că unii agenţi economici au fost afectaţi de sistarea exporturilor de cereale, dar, în funcţie de contractele ferme de export pe care le aveau în derulare şi de dimensiunea pierderilor, aceştia ar putea fi despăgubiţi.