Astăzi, 13 aprilie, debutează Săptămâna Patimilor. În aceste zile, până în Vinerea Mare, în biserici se oficiază Denii. Această săptămână este o filă din cartea Tainei Sfintei Cruci a Mântuitorului Iisus Hristos, perioadă în care credioncioşii au nevoie de multă sensibilitate sufletească şi profunzime ca să pătrundă această Taină a Crucii.
În primele trei zile din Săptămâna Mare, se face curăţenie în case, grădini, curţi şi livezi. Se spune că dacă în aceste zile, bărbaţii le sunt de ajutor casei şi nevestelor, tot restul anului le va merge din plin.
Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, dar şi ziua în care se roșesc ouăle. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.
Joi seară va fi oficiată Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.
Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Conform tradiției creștine, este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii.
În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în amintirea patimilor lui Iisus Hristos. Cei care nu ţin post negru, nu trebuie să mănânce urzici și nici să pună oțet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oțet, după ce a fost biciuit. În această zi nu se fac treburi în casă.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când gospodinele prepară bucatele pentru masa de sărbătoare. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel.
Pandemia de coronavirus impune reguli noi în această perioadă
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit, după consultarea cu Ministerul Afacerilor Interne, măsuri privind slujbele din Săptămâna Mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti. Aceste slujbe vor fi oficiate doar de slujitorii bisericeşti, fără participarea credincioşilor.
În săptămâna Sfintelor Pătimiri nu se săvârșește slujba Sfântului Maslu de obşte (comun), pentru a evita formarea unui grup mai mare de persoane.
Spovedania şi împărtășirea credincioşilor se pot săvârşi în continuare doar la domiciliu.
Pâinea binecuvântată, în formă de mici prescuri, stropită cu agheasmă şi vin, numită „Paşti”, va fi sfinţită anul acesta în Joia Mare, 16 aprilie 2020, după Sfânta Liturghie, şi va fi ambalată igienic în pachete închise. În zilele de vineri şi sâmbătă, „Paştile” vor fi distribuite gratuit credincioşilor, în locuri special amenajate în afara lăcaşurilor de cult. Personalul deservent va purta mască şi mănuşi de protecţie.
Accesul la aceste locuri speciale din afara lăcaşurilor de cult se va organiza în zilele premergătoare Sfintelor Paşti (vineri şi sâmbătă, înainte de noaptea Învierii), respectându-se aceleaşi reguli sanitare ca şi în magazinele alimentare (mască sanitară, distanţă socială de doi metri, marcată în faţa locului special amenajat).
Pentru credincioșii vârstnici şi bolnavi, „Paştile” vor fi distribuite la domiciliu de către voluntari, vineri şi sâmbătă sau în prima zi de Paşti. Voluntarii vor purta mască şi mănuşi de protecţie, precum şi ecuson nominal, semnat şi ştampilat de către fiecare parohie.