Detest scenariile care imaginează catastrofe fără precedent, la fel cum socot că prostie curată este și ignorarea unui pericol anunțat din vreme. Nu cred nici afirmațiile îngrijoraților care spun că noi avem sute de mii de cazuri, dar nu știm despre ele fiindcă nu testăm îndeajuns. Dacă ar fi adevărat, am avea câteva zeci de mii de decese. În realitate, avem câteva sute de decese, la fel cum avem și câteva sute de vindecări. Despre acestea din urmă nu vorbește nimeni, descrierea lor nu stârnește nici emoție, nici panică. Atunci de unde să știm ce se întâmplă cu adevărat, ce este de crezut și ce nu?
Oamenii caută febril știri, vor să știe ce se întâmplă în jurul lor, în țară și în lume. Consumul de conținut on-line în România a crescut exponențial. Începând cu data de 9 martie, știrile online au înregistrat valori duble de trafic, iar consumul general de informații publicate pe site-uri a crescut cu 54%. Site-urile principale de știri au înregistrat o creștere spectaculoasă de accesări, de la o medie de 1,5 milioane de vizitatori lunar la o medie de 4,5 milioane de utilizatori lunar, după cum relatează Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT).
Cu toate acestea, cu toate că oamenii n-au avut acces vreodată la atâta cunoaștere ca acum, pare că niciodată n-au părut mai puțin dispuși să învețe ceva. Democrația internetului banalizează expertiza și profesionalismul. Încetul cu încetul s-a instalat convingerea cvasi-generală că toate opiniile sunt echivalente și că oricine are dreptul să-și facă auzită părerea. Nivelarea aceasta a dus la un refuz al expertizei autentice. Cum aceasta este exprimată în termeni științifici și conține referințe la cultura de specialitate, este greu de înțeles. Iar de asimilat, nici vorbă. Dacă cineva încearcă să o „traducă pe înțelesul tuturor”, devine brusc neinteresant, banal și este combătut sau ignorat.
Și aici intervin „memele”, așa zise unități de informație, în general idei care se constituie într-o unitate memorabilă distinctă. La noi sunt sunt ziceri cu titlu de sentință, cel mai adesea bășcălioase. Par glume, dar nu sunt doar atât. Oamenii de știință au stabilit că memele influențează comportamentul uman. Suma memelor care merg în aceeași direcție fac o tendință, căreia acum i se spune trend. De pildă acela că autoritățile sunt incapabile, sufocate de corupție, șantaje și incompetență și că este un haos organizatoric pe toate palierele administrative.
Ca exemplu, în trei spitale din țară – din cauze asupra cărora nu insist, au fost dezbătute deja pe larg și se înscriu în sfera tendinței menționată mai sus – au fost înregistrate numeroase decese. Probabil vor mai fi și altele. Țara are 103 municipii și peste 500 spitale. Dar trei unități medicale prost administrate, poate zece – în viitor, nu fac o majoritate, ci în cel mai rău caz doar un procent semnificativ. Care poate să îngrijoreze, să determine măsuri de redresare și eventual pedepse (ei, la capitolul ăsta, recunosc, stăm tare prost), dar nu panică. În privința asta, presa locală este mult mai credibilă decât cea națională, numită mainstream, care – dornică de audiență – propagă mai degrabă isterie decât știri utile.
Sigur că este adevărat că majoritatea instituțiilor statului sunt conduse de politruci care arareori au habar despre ceea ce ar trebui să facă. Am scris despre asta de nenumărate ori. Doar că sub ei sunt, fără excepție, unul sau mai mulți profesioniști pe eforturile și știința cărora instituția funcționează. Altfel, primăriile, școlile, finanțele sau spitalele nu ar merge prost, ci pur și simplu s-ar închide.
Revenind la ideea inițială, indicatorul cel mai bun care estimează statistic numărul real al cazurilor de Covid-19 este numărul cazurilor ajunse la terapie intensivă (ATI). Duminică 12, erau 204 persoane internate la ATI, conform Grupului de Comunicare Strategică. Statisticile celorlalte state, care au testat mai mult, arată că în jur de 5% din cazurile cu simptome ajung în stare gravă, adică la ATI. La rândul lor, cazurile cu simptome serioase reprezintă cam 20% din totalul persoanelor infectate de coronavirus. Pornind de la această cifră de la ATI, confirmată de realitatea naturală și nu de testele pe care statul român nu are capacitatea să le facă, putem estima prin extrapolare că în prezent numărul real al cazurilor de infecție este cam de două ori mai mare decât cel cunoscut și raportat de autorități. Însă, dacă ținem cont că 25.000 persoane se află în carantină și altele 70.000 sub observație medicală putem spune că situația se află – încă – sub control.
Înainte de a încerca o concluzie, mă gândesc că noi nu avem nici densitatea mediilor urbane din Occident, nici mobilitatea lor și nici un grad atât de alarmant de îmbătrânire a populației precum în țările super-dezvoltate. Luînd în considerare toate cele de mai sus, sunt optimist. Vor mai fi greșeli, vor mai fi disfuncționalități pe linie administrativă, ne vom confrunta cu tot felul de lipsuri, dar suntem departe de a împărtăși soarta surorilor noastre latine, Italia, Franța și Spania.
