Curtea de Apel Bacău a respins joi, 9 aprilie a.c., o acțiune în instanță deschisă de un enoriaș din cadrul Parohiei „Schimbarea la Față a Domnului” din satul Schit Orășeni, comuna Cristești (jud. Botoșani), care a cerut suspendarea, modificarea și anularea parțială a Ordonanței militare nr. 2 prin care s-a restricționat participarea credincioșilor la slujbele religioase organizate în incinta lăcașurilor de cult.
Acțiunea în instanță a fost deschisă pe 23 martie a.c., când M.S.C. a acționat în judecată Ministerul Afacerilor Interne și pe ministrul Marcel Vela solicitând, pe calea unei ordonanțe președințiale, modificarea în parte a actului normativ. M.S.C. a invocat că încearcă în acest fel să compenseze lipsa de reacție a celor din conducerea Bisericii Ortodoxe Române, care au acceptat fără niciun fel de obiecție deciziile celor din Ministerul Afacerilor Interne, și că „este de datoria credincioșilor înșiși să își apere drepturile constituționale”.
„Consider că Ordonanța militară nr. 2/2020 cuprinde prevederi legate de participarea la biserică a cetățenilor necorespunzătoare cerințelor art. 53 din Constituție, care impune ca restrângerea temporară a drepturilor și libertăților să se facă respectându-se câteva principii: proporționalitatea cu pericolul invocat, nediscriminarea și neatacarea existenței dreptului în sine. Măsura este disproporționată pentru că România este una dintre cele 4 țări din Europa care au cerut derogare de la CEDO pentru a restrânge drepturile cetățenești, alături de trei țări foste comuniste, iar situația din țară se poate controla prin celelalte măsuri, nefiind nevoie de alungarea oamenilor din biserici într-o perioadă atât de importantă ca Sfintele Paști”, a menționat M.S.C. Totodată, susținea acesta, măsura ar fi discriminatorie, „deoarece este alungată din biserici doar o categorie de membri ai acestora, și aduce atingere libertății de conștiință, întrucât statul încalcă grav autonomia în organizare a cultului, permițându-și să facă reguli liturgice noi”. „Nu mi se pare corect ca membrii cultelor recunoscute de stat să plătească întârzierea cu care autoritățile au luat măsurile de prevenție și grija politicienilor pentru a nu își îndepărta o categorie de votanți foarte importanți pentru ei, cărora nu le-au făcut din timp măsuri de carantinizare, în condițiile în care era de presupus că unii dintre ei sunt infestați cu această boală”, a arătat M.S.C., care a adăugat că, dincolo de aspectele juridice, pe plan teologic, cel mai grav lucru ar fi ca „la sfârșitul acestei stări de urgență, să nu învățăm nimic și să revenim la „normalul” în care trăim de ceva vreme”.
Cu toate argumentele invocate în documentele trimise instanței de judecată, M.S.C. nu a avut sorți de izbândă. Așa se face că în cursul zilei de joi, pe 9 aprilie a.c., magistrații i-au respins acțiunea. „Respinge ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect suspendare executare act administrativ. Respinge ca inadmisibilă cererea formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale. Respinge ca nefondată cererea având ca obiect anulare act administrativ”, se arată în decizia instanței. Hotărârea nu este definitivă, M.S.C. având posibilitatea să formuleze recurs.
M.S.C. face parte din așa-zisul grup de „nepomenitori”, format în vara lui 2016. Atunci, după un Sinod pan-ortodox din Creta, unde s-ar fi semnat o serie de documente care nu au fost acceptate de toţi preoţii, câțiva slujbași ai Bisericii Ortodoxe Române nu l-au mai pomenit în slujbe pe ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei, participant la acel sinod, pe motiv că documentele semnate acolo vin în contradicţie cu vechile dogme bisericeşti. Autodeclarat membru al Parohiei „Schimbarea la Față a Domnului” de la Schit Orășeni, M.S.C. este unul dintre cei care îl sprijină pe fostul preot nepomenitor Ioan Ungureanu (n.r.- caterisit între timp), în conflictul său deschis cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei.
