În ultimele zile, tot mai multe bănci centrale au anunțat că reduc dobânzile de intervenție, pentru ca la rândul lor băncile comerciale să ieftinească creditarea atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru guverne, care vor avea de finanțat deficite tot mai adânci.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis vineri, într-o şedinţă de politică monetară de urgenţă, să reducă dobânda cheie cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2%, începând cu data de astăzi. „E o decizie care vine la momentul potrivit, în urma unei întruniri de urgenţă prin care s-au ars etapele pregătirii deciziei de politică monetară, care trebuia să fie pe 3 aprilie. Am făcut acest lucru pentru a fi în pas cu toate deciziile la nivel european şi în acelaşi timp cu deciziile la nivelul Guvernului, să ţinem cont de aceste iniţiative ale Guvernului. Suntem convinşi că vor avea efect… Obiectivul este să ajutăm la crearea condiţiilor pentru o mai bună finanţare a economiei. De asemenea, credem că va fi o uşurare în termeni neţi a poverii de plată a companiilor şi a populaţiei în ceea ce înseamnă rate, stabilitatea cursului şi vom vedea de luni mai multă stabilitate pe aceste pieţe”, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Analiștii susțin că măsura nu e suficientă
Analiștii economici susțin însă că această măsură nu este suficientă. „Problema este că ratele scăzute ale dobânzii nu induc în mod automat o revigorare semnificativă a investiţiilor private şi a consumului”, a menţionat Christopher Dembik, director strategie macro, Saxo Bank.
Analiştii băncii au precizat că, în ultimele câteva zile, responsabilii politici au propus măsuri economice îndrăzneţe pentru a aborda consecinţele COVID-19. Astfel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că ţara este „în război” împotriva virusului şi a susţinut că va face „tot ce este nevoie” pentru a salva economia. În discursul său în faţa naţiunii, a făcut o promisiune îndrăzneaţă, spunând că „nu va exista faliment” şi că guvernul va oferi garanţii de stat în valoare de 300 de miliarde de euro pentru IMM-uri.
Câteva zile mai devreme, Germania s-a angajat să ofere susţinere financiară nelimitată afacerilor afectate de Covid-19 şi a desfăşurat forţe financiare în valoare de 550 miliarde de euro pentru a apăra afacerile, forţe care includ garanţii atât pentru împrumuturi, cât şi pentru credite oferite de agenţia publică de dezvoltare KFW.
Americanii vor să „arunce bani din elicopter”
Inspiraţi de exemplul Hong Kong-ului (n.r. – ajutor bănesc 10.000 HK$ pentru toţi locuitorii permanenţi – un dolar din Hong Kong = 0,58 lei), economiştii şi politicienii americani iau în discuţie ajutoare băneşti directe.
„Senatorul Mitt Rommey a cerut plăţi directe din partea guvernului în valoare de 1.000 dolari pentru fiecare adult american pentru a «creşte consumul în economie». De asemenea, profesorii Jason Furman şi Greg Mankiw de la Harvard, ambii foşti preşedinţi ai Consiliului de consilieri în economie în timpul mandatelor preşedintelui Barack Obama şi, respectiv, ale preşedintelui George W. Bush, au propus implementarea unui cadru similar”, se menţionează în analiza Saxo Bank.
Pe de altă parte, Bill Dudley, fost membru în consiliul Rezervei Federale de la New York, a sugerat ca transferurile să fie făcute de la guvern către oameni, nu către companii pentru a gestiona pierderea veniturilor.
Potrivit analiştilor Saxo Bank, chiar şi înainte de începerea crizei, Olivier Blanchard de la FMI şi fostul consilier al lui Macron, Jean Pisani-Ferry, au susţinut utilizarea banilor din elicopter ca „înlocuire a capacităţii fiscale viitoare încă lipsă” din Zona Euro. „Strict vorbind, toate aceste măsuri nu reprezintă bani din elicopter, dar seamănă foarte mult. Ideea de bază din spatele acestui concept este că băncile centrale ar trebui să ofere bani oamenilor (n.r. – de aceea se mai numeşte şi «relaxare cantitativă pentru oameni») pentru a le creşte puterea de cumpărare, în loc să ajute băncile, cum s-a întâmplat în criza anterioară. Este destul de uşor de înţeles de ce acest concept este în mod clar atractiv din punct de vedere politic, mai ales în vremuri tulburi. În zece ani şi un pic, am trecut de la «salvarea băncilor» din 2007-2008 la «salvarea IMM-urilor şi a restului» cu orice preţ în 2020”, susţin analiştii Saxo Bank.
Măsurile se vor regăsi în datoria publică
Potrivit acestora, exemplele de mai sus se referă mai mult la sprijin fiscal, dar sunt direct inspirate de conceptul de bani din elicopter în sensul în care guvernele dau bani, la propriu, oamenilor, mai ales în cazul ajutoarelor băneşti, pentru a evita prăbuşirea sistemului. Ideea de bază este de a inunda economia cu o sumă nelimitată de numerar pentru a împiedica înrăutăţirea crizei. „Aceste transferuri generează o creştere a datoriei publice şi sunt, în cele din urmă, finanţate prin titluri guvernamentale ce vor fi, cel mai probabil, achiziţionate de băncile centrale. Este un moment bun să ne amintim că peste 70% din datoria suverană a Germaniei şi peste 60% din datoria suverană a Franţei sunt deţinute de bănci centrale la nivel global”, arată analiza băncii.
Un concept ce va avea tot mai multă susținere
Totodată, pe măsură ce impactul economic al epidemiei de Covid-19 va deveni mai vizibil, cel mai probabil, în următoarele săptămâni, conceptul de „bani din elicopter” va genera cu siguranţă tot mai multă susţinere în rândul responsabililor politici.
Potrivit Saxo Bank, ajutoarele băneşti ar putea aduce o redresare pe termen scurt pe plan economic şi ar putea ajuta clădirea rezervelor de numerar ale companiilor şi stimularea cererii cu condiţia ca numerarul să nu fie pus la economii, cum ar putea, din nefericire, să fie cazul în multe dintre ţările europene. „Dar acest flux masiv de bani în sistem, rezultând atât din stimulente fiscale, cât şi monetare, nu va rămâne fără consecinţe şi ar putea creşte presiunile inflaţioniste pe termen lung, dacă nu este controlat”, mai arată analiza.
