Unul dintre drumurile județene care putea să transforme partea de sud a județului într-o atracție turistică, DJ 208H, Vorona – Oneaga – Pădureni, care leagă salba de mânăsătiri, Coșula – Sihăstrie – Vorona, și pentru care se obținuse o finanțare PNDL este departe de a fi modernizat, iar șansele ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat sunt din ce în ce mai mici. Și asta din cauza diferendelor care au apărut între constructorul, Transporturi Auto SA (TASA), firma lui Constantin Conțac, pe de o parte, și Consiliul Județean (CJ), prin Direcția Județeană de Drumuri și Poduri (DJDP), pe de altă parte.
Interpelări și răspunsuri în CJ
În urma unei interpelări a liderului grupului de consilieri liberali din cadrul CJ, Radu Anton, s-a aflat că stadiul lucrărilor la acest sector de drum este de doar 7,5%. Liberalii au acuzat atunci că, anul trecut, conducerea CJ, a luat bani de la acest sector de drum și i-au dirijat către altul, respectiv Manoleasa – Zahoreni.
În replică, vicepreşedintele CJ, Dorin Birta, a declarat că mutarea banilor a fost impusă de faptul că lucrările la Vorona – Oneaga – Pădureni nu mergeau conform bugetării făcute, în timp ce pe celălalt sector de drum acestea au fost mai avansate. Mai mult, Dorin Birta a arătat spre constructor spunând că ăsta este ritmul lui de lucru și că nici CJ și nici DJDP nu puteau să-și asume plata unor sume de bani în avans cum au cerut reprezentanții firmei de drumuri.
Constantin Conțac dă vina pe Ordonanța 114
Nemulțumit de poziția oficialilor de la CJ, Constantin Conțac a reacționat și a declarat că DJDP-ul nu a dorit să recunoască majorările de prețuri impuse de schimbările legislative și de creșterea prețului la bitum, motiv pentru care s-a ajuns în această situație fără ieșire. „A venit Ordonanța aia, 114, și ei nu au recunoscut majorarea prețurilor. S-a scumpit bitumul, în toamna lui 2018. La mine în preț era 1,4 și a ajuns 2,4 lei, un leu la kilogram. S-a ordonat mărirea salariilor, iar ei, cei de la Drumuri, nu au vrut să majoreze cheltuielile cu salariile… Legea spune că avem voie să negociem prețurile după un an, dar nici nu au vrut să le renegocieze, dar nu au vrut nici la Ordonanța aia să crească prețul la muncitor la 18 lei pe oră. Nu mai pot să lucrez cu șapte lei”, a declarat Constantin Conțac.
Actualizări făcute doar în temeiul legii
Reprezentanții de la CJ și DJDP susțin că au făcut actualizările de preț pe care legea le permite în baza indicilor statistici de creștere a prețurilor. Dorin Birta susținea, recent, că prețul motorinei din prezent este cel puțin la acelaşi nivel, dacă nu mai mic, cu cel din 2018, iar creșterea salariului minim pe economie în domeniul construcțiilor a fost compensată de guvernanți prin preluarea de către stat a majorității contribuțiilor sociale datorate la buget de angajați.
Surse din piață susțin că, de fapt, TASA ar fi făcut o strategie de business din sublicitare proiectelor, pentru a le câștiga, și apoi cere majorări de prețuri. Conțac însă spune că, de fapt, pe el nu-l mai interesează profitul și de aceea licitează la prețuri mai mici decât ceilalți constructori. „Noi am licitat fără niciun fel de profit. Peste tot am avut prețurile mici, pentru că am lucrat să ne câștigăm salariile, nu să facem profit. Să fie salarii la oameni, pentru că nu e neapărat să mai facem avere”, a spus Constantin Conțac.
Probleme cu pădurea
Acesta mai acuză faptul că lucrarea s-a întârziat din cauza faptului că amplasamentul drumului nu este liber de sarcini și ar fi probleme cu defrișarea unor sectoare de pădure și mutarea unor fântâni. „Rezolvă cu Silvicul ca să pot să trec, pentru că nu pot să tai niciun copac. Acolo, la Sihăstrie, este curba aia mare sunt vreo șase metri înălţime de pământ. Nu poți să intri dacă nu ai toate aprobările legale… Sunt fântâni în sat și nu pot să le stric. Să vină să lămurească treburile”, a mai spus Conțac.
Este, într-adevăr, problema cea mai delicată. Potrivit unor surse din cadrul Direcției Silvice, în acea curbă, pentru a fi lărgită, ar trebui defrișați 1.800 de metri pătrați. Pentru a fi posibil acest lucru, CJ-ul ar trebui să dea la schimb o suprafață similară de teren, limitrofă actualei păduri. Reprezentanții CJ s-ar fi interesat la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și nu au găsit terenul necesar. Dar, și dacă ar fi fost găsit, procedura pentru scoarea din domeniul silvatic a celor 1.800 de metri pătrați ar fi fost una destul de greoaie, deoarece în zonă este o rezervație naturală. Dacă lucrurile ar merge șnur, pentru obținerea tuturor avizelor, de la Mediu, de Ariile Protejate, de la Silvic și apoi de la Garda Forestieră, ar fi fost nevoie de cel puțin trei luni. În aceste condiții, conducerea DJDP a luat legătura cu proiectantul pentru a schimba, prin dispoziție de șantier, soluția tehnică, astfel încât să nu mai fie nevoie de terenul de la Silvic.
Pădurarii cer pontarea traseului
Pădurarii aduc în discuție o altă problemă și anume că nu a fost pontat traseul drumului, astfel încât ei să poată veni să marcheze și să taie copacii crescuți în ampriza acestuia. „Este de obligația constructorului să facă acest lucru, nu a noastră”, a declarat un reprezentant al DJDP Botoșani, care arată că pe acest sector de drum s-ar fi putut lucra, dacă și constructorul ar fi dorit: „Putea pune balastul, putea pune piatra spartă, putea turna asfalt dintr-o parte și din cealaltă a drumului până în acea curbă, dacă dorea să lucreze. Soluții se găseau pentru majoritatea problemelor. Dacă era interesat de proiect, de ce nu a făcut măcar timpanele (n.r. – marginile) podețelor unde a pus tuburile”?
Cert este că, în prezent, drumul arată mai prost decât înainte, iarna spunându-și cuvântul, și e greu de crezut că în cele două luni rămase până la termenul de finalizare conform contractului se mai poate recupera ceva. De altfel, soarta acestui contract, probabil că se va tranșa în instanță, atât administratorul drumului, cât și constructorul luând în calcul acest lucru. „Cum să mă penalizeze, pot să-i penalizeze eu și să le cer diferență pentru ceea ce am pierdut. Eu am ținut oamenii toată iarna și i-am plătit și nu pot lucra pentru că nu mi-au dat terenul”, a conchis Conțac, adăugând că el a oprit legal lucrările și că poate considera contractul ca și reziliat.
