Medicul epidemiolog Irina Alecu susţine că panica faţă de noul coronavirus din China este total nejustificată şi că afecţiunea provocată este mult mai uşoară decât gripa.
Reporter: – Doamna doctor, ce am putea spune despre acest coronavirus, cât se ştie la ora actuală despre el şi ce ar trebui să ştie botoşănenii?
Irina Alecu: – Vorbim de vreo 40 de tulpini de coronavirus. Tulpina care a fost identificată acum şi semnalată în China la sfârşitul lunii decembrie a creat aşa, o panică generală, nu neapărat justificată. Faptul că, de curând, a fost semnalată şi pe teritoriul Italiei, în zone în care avem foarte mulţi cetăţeni români, a amplificat şi mai mult panica în rândul populaţiei. Ceea ce încercăm noi să explicăm este faptul că acest coronavirus se manifestă ca o viroză obişnuită. Manifestările în organismul uman sunt mai domoale decât la o gripă şi incomparabil mai domoale decât în momentul în care avem o tulpină nouă de gripă şi România a trecut în perioada 2010-2011 printr-o epidemie de gripă destul de serioasă. Ori, prin coronavirus trecem în fiecare an. Nu prin tulpina aceasta, dar coronavirus avem şi de obicei se tratează doar la medicul de familie, simptomatic, nici măcar nu avem nevoie de nişte kituri, teste speciale sau deosebite.
– Cât de violent este acest virus?
– Vorbim de un virus respirator comun. Ceea ce este neobişnuit, este tulpina care este acum, dar cu siguranţă, într-o lună-două, va trece în rândul celor peste 40 de tulpini comune, care vor fi tratate cu medicaţie simptomatică, antitermice, hidratare, odihnă la domiciliu câteva zile sau cu antivirale obişnuite. Acest virus nu reprezintă nici o noutate şi nici un pericol major pentru marea masă a populaţiei. Ca în orice afecţiune respiratorie, vulnerabili sunt cei cu afecţiuni asociate. Exact ca la gripă, doar că diferenţa este că pentru el încă nu avem un vaccin, iar pentru gripă avem. Dar nu uitaţi că manifestările în organism sunt mai uşoare decât la gripă. Nu avem dureri musculare severe, nu avem o stare de extenuare deosebită, ca la gripă. Avem febră, tuse uscată, seacă, dureri de gât. Deci dacă ne curge nasul foarte tare şi avem o tuse cu expectoraţie, nu prea ne gândim la coronavirus. Coronavirusul este un virus „uscat”, dacă putem să îi spunem aşa. Nu orice migrenă, nu orice durere de gât, nu orice strănut înseamnă coronavirus. Faptul că avem confirmarea şi în România, a acestui virus, dar doar prin teste de laborator, atenţie, la o persoană care a intrat în contact cu acea persoană diagnosticată în Italia, arată modul de circulare a acestui virus. Acel om nu avea niciun simptom, se simţea foarte bine. I s-au recoltat teste doar pentru că a intrat în contact cu acea persoană depistată pozitiv. Altfel îşi vedea liniştit de viaţa lui şi trecea prin boală fără niciun semn. Fără să îl afecteze în niciun alt mod. Asta trebuie oamenii să înţeleagă. Mare parte din noi am trecut deja prin nişte tulpini de coronavirus. Nu e nici o noutate pentru organismul nostru acest coronavirus. Ceea ce e o noutate, este această tulpină.
– Ce este mai periculos, virusul sau panica?
– Clar că panica. Pentru că această panică creează nişte comportamente la risc. Ne depozităm mâncare în casă, riscăm să ne invadeze şoarecii, să ne roadă orezul, să mucegăiască făina, să consumăm nişte alimente alterate, să creăm nişte comportamente agresive faţă de cei din jurul nostru, iar acesta este cel mai mare risc în momentul de faţă. Faţă de acele persoane pentru care se recomandă cele două săptămâni de autoizolare. Practic asta înseamnă acele două săptămâni, o supraveghere, făcută de noi, în timp ce ei sunt la domiciliu. E mult mai comod şi netraumatizant pentru acele persoane să stea la domiciliu, decât să fie undeva internate doar pentru că au fost în anumite zone. Ei nu prezintă niciun simptom, nu au nimic. Se merge pe ideea asta, hai mai bine să păzim decât să luptăm intensiv, iar oamenii asta ar trebui să înţeleagă. Acesta este scopul acestei autoizolări. Dar în acelaşi timp se poate crea o segregare socială, o vânătoare de vrăjitoare cu coronavirus, de către nişte persoane panicate, asupra unor persoane care nu au nici o vină şi sunt perfect sănătoase. Respectăm nişte reguli, pentru a ne proteja pe noi, dar şi pe cei din jur, dar este posibil ca tocmai unii din cei pe care vrem să îi protejăm să devină agresivi şi să aibă o schimbare de comportament.
– Totuşi vorbim de zeci de mii de cazuri într-un interval de timp foarte scurt.
– Cumulul de cazuri din China, hai să îl raportăm şi la proporţia zonei respective. Vorbim despre 70.000 de cazuri la o comunitate de 11 milioane de locuitori. Deci la acest mod vorbim. Până în prezent, conform datelor ECDC, Centrul European de Control al Bolilor, 35.000 de persoane sunt deja vindecate. În aceste două luni cumulate, iar restul de 30.000 sunt în curs de vindecare. Ca să înţelegem adevărata proporţie. Incidenţa a fost una mică spre medie, numărul de decese este infinit mai mic decât decesele prin gripă. Vorbim de 2.800 de decese, raportate la 79.000 de cazuri. Dacă ne uităm la numărul de cazuri de gripă, la nivel european şi la numărul de decese la nivel european, vedem că diferenţele sunt enorme. Anual mor aproximativ 60.000 de oameni din cauza gripei, doar în Europa. Gripa produce mult mai multe victime decât a produs, până în acest moment, coronavirusul. Noi primim o monitorizare la nivel mondial a cazurilor de coronavirus. Ceea ce se întâmplă în China, în prezent, arată o scădere dramatică, de patru-cinci zile, a numărului de cazuri noi. De unde se mergea cu 2-3.000 de cazuri noi zilnic, acum avem 400 de cazuri pe zi. E clar că ce se întâmplă în China se cam linişteşte, numărul de decese este iar în scădere. Este o situaţie de câteva luni. O viroză sezonieră. Faptul că a fost intens mediatizată a dus la o panică generală în populaţie, panică ce mai degrabă produce victime decât mobilizare. Dacă tot ne panicăm cu acest virus, hai să ne panicăm constructiv.
– Cum se transmite acest virus?
– Ca orice patologie respiratorie. Prin contact mai apropiat cu o persoană care are virusul.
– Există medicaţie preventivă pentru coronavirus, sau care să trateze?
– Pentru nici o boală de acest fel nu faci medicaţie preventivă, în afară de vaccin, iar acum nu există încă vaccin pentru coronavirus. De tratat, se tratează cu medicaţia simptomatică. Nu avem, cum este la gripă, de exemplu, un antiviral care ştim că funcţionează exact pe gripă. Sau la HIV, unde sunt medicamente create special pentru această boală. Încă nu este un medicament special creat pentru această tulpină de virus, dar, fiind un virus, o tratăm ca o viroză respiratorie. Pentru persoanele cu forme grave, agravate de alte afecţiuni, sunt anumite tratamente, puternice, o terapie specială pentru a ajuta organismul să lupte. Se încearcă, pentru a scoate mai repede din boală, persoanele cu forme grave, ale bolii, anumite terapii combinate, cu antivirale, retrovirale.
– Cum putem preveni infectarea?
– Igiena, cel mai important, igiena şi păstrarea unei distanţe decente de conversaţie faţă de o persoană care ştim sau suspectăm că este bolnavă. Altfel, nu trebuie decât să ne intre în rutină nişte reguli de igienă de bază. Ne spălăm mai des pe mâini, respectăm eticheta de tuse, nu intrăm în contact direct cu persoane care au o afecţiune, că poţi să ai un coronavirus de-al nostru, românesc, nu neapărat chinezesc. Tu strănuţi, tuşeşti şi crezi că ai coronavirus. România are coronavirusul ei, cu mult mai mulţi bolnavi, din acesta chinezesc au doar trei oameni până acum. S-ar putea să avem mai multe cazuri, dar nu înseamnă că va fi o noutate. Noi ne-am pregătit tot sistemul medical, împreună cu autorităţile, care au posibilitatea de a conlucra în astfel de situaţii, tocmai pentru că s-a sesizat această panică. Şi se vor crea nişte cumuli şi nişte focare de isterie medicală nejustificate şi atunci încercăm să limităm posibilele surse de panică. În acest moment, tuturor persoanelor care vin din anumite zone din Italia li se comunică, la intrarea în ţară, care vor fi regulile de urmat în România. Pentru Italia vorbim doar de două regiuni care impun măsuri speciale la venirea în ţară. În aceste regiuni există câteva localităţi, iar când spun localitate trebuie să ne gândim la zone precum oraşul Flămânzi sau Darabani, deci nu înseamnă de mărimea judeţului Botoşani, care au nişte reguli speciale, astfel încât, în momentul de faţă, nici o persoană din acele localităţi, nu poate pleca. Deci şansele ca noi să avem o persoană care a fost expusă într-o zonă de circulaţie intensă sunt minime spre zero, pentru că autorităţile de acolo nu permit intrarea sau ieşirea. Deci deja din acel punct este foarte limitat totul. Autorităţile române au decis să instituie o măsură suplimentară şi toate persoanele care vin dintr-o zonă mai extinsă, în momentul în care ajung în ţară, vor păstra o anumită limită faţă de cei din jur. Aşa s-a ajuns la ideea acestui concediu de izolare la domiciliu de două săptămâni. Ei şi toată familia în care intră. Nu înseamnă că acei oameni au ceva, nu înseamnă că sunt bolnavi. Dacă, să punem, că ar fi reuşit să iasă dintr-o zonă cu risc, ei în vamă primesc un chestionar, în care arată punctul de plecare al călătoriei şi erau opriţi chiar în vamă.
– S-a pus problema că unii ar putea minţi şi să spună că vin din alte părţi.
– Dacă în primele ore poate unii au avut această senzaţie, ulterior şi-au dat seama că, de fapt, dacă mint, cei care vor suferi, dacă ei sunt purtători de virus, vor fi chiar membrii familiei. Nu cred că este cineva atât de inconştient încât să mintă şi să-şi expună familia la o viroză. OK, este o viroză de intensitate medie, dar totuşi este o viroză care mai mult creează panică decât orice altceva. Cred că cea mai mare afecţiune pe care o poate produce, în acest moment, coronavirusul în România, este atacul de panică. Este un virus respirator, care reacţionează, ca orice virus respirator, la măsurile obişnuite de igienă. Ceea ce vorbim de fiecare dată când vorbim de viroze. Strănutul şi tuşitul în aplica cotului, în şerveţel de unică folosinţă, pe care apoi îl aruncăm, ne spălăm pe mâini cât mai des.
– Măştile chirurgicale de unică folosinţă ajută?
– Este acum şi această isterie a măştilor. Masca nu ajută în mod deosebit la purtarea curentă, decât dacă vrem să mai facem un herpes sau vreo două bubiţe pe la gură. Ăsta va fi efectul purtării ei zi de zi. Cumpăr trei măşti, pe care le port în poşetă, poşeta aia merg cu ea şi prin tramvai, şi pe la market, măştile alea din bleu devin aşa, o culoare tot mai incertă, le mai pun puţin la gură, apoi iar în poşetă. Ăsta e un mod sigur de a ne îmbolnăvi de altceva, nu de coronavirus. Măştile nu protejează cu nimic, pentru marea masă a populaţiei. Şi în recomandările ministerului Sănătăţii scrie foarte clar, masca se foloseşte de personalul medical şi în cazul în care avem un bolnav respirator, de acel bolnav. Atât, purtatul ei în marea masă a populaţiei, nu este nici măcar la modă, nici măcar nu e culoarea anului, nu ajută la nimic.
– Care ar fi categoriile de risc în cazul acestui virus?
– Categoriile de risc sunt ca la orice afecţiune respiratorie. O persoană care are deja o afecţiune este mai expusă, dar cum spun de fiecare dată, noi, ca oameni, suntem unici, iar modul organismului de a reacţiona la aceeaşi boală este unic. De aceea o gripă cineva poate să o treacă fără niciun fel de problemă, altcineva, poate chiar sănătos, poate să aibă o biochimie aparte şi să meargă cu ea mai greu. Statisticile făcute în China au arătat că au reacţionat mai greu la boală persoanele care aveau deja o patologie asociată. Mai ales afecţiuni pulmonare, pentru că vorbim de un virus care merge cu localizare pulmonară, nici măcar respiratorie. De asta nu ne curge nasul, nu tuşim productiv. El merge pulmonar şi nu produce secreţii, decât dacă ne suprainfectăm şi cu o bacterie sau altceva. Deci nu putem spune cu exactitate, între un an şi doi ani nu faci această afecţiune. Faci, dar poate o treci mai bine. La fel, poate ai alte afecţiuni şi să nu o treci la fel de bine. Dar este un virus cu o agresivitate uşoară. Nu este un virus nou, doar tulpina aceasta este nouă, dar virusul nu e nou.
– Dar este extrem de contagios.
– Ca orice patologie respiratorie. Dacă la mâncat ne mai abţinem, la băut apă ne mai abţinem, la respirat e mai greu să te abţii. Şi atunci, dacă respirăm şi, involuntar, strănutăm, nu ne protejăm, în acel moment pe o rază de doi-patru metri tot ce e în jur, va primi ce avem noi. De asta, componenta respiratorie este uşor transmisibilă, iar în China, unde a început totul, densitatea populaţiei este cu totul alta. Dacă ne uităm în Italia vorbim de un număr mic de cazuri, de câteva sute. Densitatea populaţiei şi factorii de igienă fac diferenţa dintre cât de multe cazuri apar la populaţie.
– S-au decis zonele de carantină?
– În momentul de faţă suntem pregătiţi pentru orice situaţie, fie suspiciune, care trebuie transportată la institut sau în carantină, fie cazuri mai grave. Ceea ce trebuie să se înţeleagă este că persoana care intră în ţară cu suspiciune, este oprită în acel punct de frontieră. Toate autorităţile judeţene au instituit aceste zone de carantină. Locaţiile pentru carantină au fost stabilite, dar nu o să fie comunicate, pentru a evita panica populaţiei din acele zone. Tocmai ce spuneam mai devreme, ar apărea riscul ca unii oameni să nu înţeleagă scopul acelui centru de carantină şi să devină agresiv, să spună că nu doreşte aşa ceva în zonă. Au fost semnalate astfel de situaţii în ţară, astfel că s-a decis secretizarea acestor spaţii. În momentul de faţă avem sub monitorizare persoane venite atât din Italia, dar şi din China. Toţi sunt în izolare la domiciliu şi niciunul nu a prezentat vreun simptom. Primim şi de la Urgenţe raportări zilnice. Nu a fost până acum nici o persoană care să prezinte simptome ale îmbolnăvirii cu coronavirus. Iar când spun simptome, mă refer la cele reale. Au fost persoane cu atacuri de panică, dar cu simptome de coronavirus nu.
– Gripa pare că face mai multe „pagube”.
– Anul acesta avem foarte multe cazuri de viroze. Printre care şi coronavirus, cu siguranţă, dar nu cel din China, ci de-al nostru, românesc. Gripă încă avem. Am avut un an cu o circulaţie de tulpină AH1. Toate probele din judeţul Botoşani au ieşit pozitive la ceastă tulpină. AH1, pandemic 09, care este cuprinsă în vaccinul care a fost anul acesta pe piaţă. Deci cine s-a vaccinat, a fost protejat de această formă. Din fericire, nu am avut niciun deces, nu am avut niciun caz care să necesite terapie intensivă. Toţi au reacţionat la antivirale. Gripa încă circulă, dar este în modul în care ne-am aşteptat. Orice sezon viral, la fel cum va fi şi cu coronavirusul, are o perioadă de acalmie, o perioadă când se ridică, stă o perioadă pe un platou înalt, dar după aia începe să coboare. După cum arată la noi, cred că de săptămâna viitoare deja o să înceapă să coboare în statistici cazurile de gripă la nivelul ţării. Şi faptul că am avut cu 50% mai multe doze de vaccin antigripal în acest an a contribuit. Este cel mai clar semnal. Vaccinarea cât mai multor oameni ajută la un sezon gripal cu un număr semnificativ mai mic de victime grave.
– Ce ar trebui să facem când credem că suntem bolnavi?
– În acest caz ar trebui să sunăm la 112. Dar atât timp cât nu ai intrat în contact cu o persoană care are sau e suspectă de coronavirus, nu ai de ce să suni. Nici când ai gripă nu este indicat să suni la 112 şi să mergi prin sala de aşteptare la Urgenţe, pentru că în primul rând trebuie să te protejezi pe tine. Tu deja ai o afecţiune, eşti slăbit şi rişti să mai culegi vreo două din sala de aşteptare, de la alţi bolnavi. Te autoizolezi la domiciliu, chiar şi de membrii familiei, poţi să nu îi strângi în braţe foarte tare până să clarifică situaţia ta şi suni medicul de familie. De acolo el te ghidează. Are nişte întrebări prin care vede dacă tu ai nevoie de mai mult decât câteva zile de odihnă, un ceai cald şi aspirină şi poate recomanda să mergi sau nu la spital.
– O persoană care a avut coronavirus şi s-a vindecat, mai poate face o dată?
– Asta rămâne de văzut, dacă are sau nu imunitate pe această tulpină. Asta se vede după şase-12 luni.
– Direcţia de Sănătate Publică este pregătită la ora actuală pentru a se confrunta cu acest virus?
– Da, cu siguranţă suntem pregătiţi pentru a face faţă acestor evenimente. E adevărat, suntem întinşi la maxim. E adevărat, lucrăm suplimentar, vorbim la trei telefoane deodată, pentru că sunt nişte machete care trebuie completate de două ori pe zi. Trebuie sunaţi oamenii zilnic, de făcut rapoarte, dar nu înseamnă cu nu suntem cu ochii „căscaţi” pe toate celelalte afecţiuni. Monitorizăm tot spectrul de afecţiuni, pentru că nu putem ignora celelalte situaţii care apar în permanenţă.
– Ce aţi transmite botoşănenilor panicaţi de acest coronavirus?
– În privinţa coronavirusului, recomandarea de bază este să îl trateze ca pe o răceală obişnuită. Cum nu fugim de acasă când a răcit bunica, nici la coronavirus nu o să fie cazul. Se încearcă limitarea circulaţiei la nivelul ţării tocmai pentru a elimina mai mult atacurile de panică. Coronavirus am avut dintotdeauna, trebuie doar să respectăm nişte norme de igienă ca la orice răceală, pentru că totuşi este un virus respirator normal.
