Aerul, apa şi alimentele sunt vitale pentru viaţa oamenilor şi tocmai de aceea interesul pentru calitatea acestora este la un nivel foarte ridicat. În ciuda măsurilor, poluarea este în continuare la cote ridicate. Calitatea aerului se ameliorează lent în Uniunea Europeană, dar această poluare continuă să provoace aproape jumătate de milion morţi premature, estimează Agenţia Europeană de Mediu (AEM) în raportul „Calitatea aerului în Europa – Raport 2018”, publicat recent și care analizează datele din 2015. Estimările actualizate din raport arată că, în 2015, la nivel european, concentrațiile de PM 2,5 au cauzat aproximativ 422.000 de decese premature în 41 de țări europene, din care circa 391.000 au fost în cele 28 de state membre ale UE. În ceea ce privește România, raportul estimează că poluarea cu particule PM 2,5 a cauzat 25.400 de decese premature. Ca element de comparație, în Spania, care are o populație de aproape 50 de milioane de locuitori, din această cauză, au murit prematur peste 30.000 de persoane.
În Botoșani, problema prafului este uriașă
În ciuda îmbunătățirilor lente, poluarea aerului continuă să depășească limitele și valorile din ghidurile Uniunii Europene și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), potrivit datelor și informațiilor actualizate publicate de AEM. Dacă la nivel european lucrurile merg într-o direcție relativ mai bună, la nivelul României, în general, și al Botoșaniului, în special, situația se deteriorează constant.
Luna ianuarie a fost luna cu cel mai prost aer din istoria recentă a Botoșaniului. „În luna ianuarie am avut mai multe depăşiri decât am avut tot anul 2019 sau 2018 (n.r. – anul din istoria recentă cu cele mai multe depăşiri). Directiva europeană de calitatea aerului spune că dacă ai mai mult de 35 de depăşiri într-un an trebuie să fie făcut un plan de calitate a aerului. Noi, la nivel judeţean, nu avem un plan de menţinerea calităţii aerului, pentru că, în momentul în care s-au făcut investigaţiile, nu era cazul să facem un plan de calitatea aerului”, a recunoscut Eugen Mateciuc, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Botoşani. Un astfel de plan presupune măsuri dure, precum: restricţii de trafic sau interzicerea circulaţiei maşinilor poluante. Astfel de măsuri sunt deja în discuţii în Bucureşti şi Iaşi, oraşe care au problemele cele mai mari cu calitatea aerului.
Și în februarie au fost multe depășiri la PM 2,5, astfel, în perioada 9-10 februarie, acest indicator oscila între 16-20,1 µg/m³ de praf fin, iar în perioada 13-18 februarie valorile acestui indicator au oscilat între 12,6 µg/m³ și 37,7 µg/m³. Standardul de calitate a aerului la care s-a obligat România este, de la 1 ianuarie, 20 µg/m³. Trebuie spus însă că standardul OMS este de doar 10 µg/m³, iar specialiştii organismului internaţional, recomandă să nu se aerisească încăperile şi atenţie la efectuarea activităţilor în aer liber, dacă nivelul pulberilor în suspensie este mai mare de 12 µg/m³.
Străzile murdare, principala cauză
Praful de pe străzile nespălate, nemăturate și nemodernizate, transportul rutier, emisiile provenite din agricultură, producția de energie, industrie și gospodării sunt principalele cauze ale poluării cu PM 2,5 și PM 10. „Carosabilul nu este măturat, nu este spălat şi tot praful se ridică în atmosferă. Trebuie rezolvată problema cu salubrizarea stradală. Chiar este o problemă mare, dacă mergeţi de la gară şi până mai jos de bazar vedeţi ce dezastru e”, declara, în urmă cu trei săptămâni, Mateciuc, iar problema nu s-a schimbat radical în acest interval.
Hans Bruyninckx, director executiv al AEM, susține că cele mai periculoase sunt particulele de praf antrenate dau generate de transportul rutier, „deoarece au loc la nivelul solului și tind să se producă în orașe, aproape de oameni”. „De aceea, este atât de important ca Europa să își dubleze eforturile pentru a reduce emisiile din transport, energie și agricultură și pentru a investi în a le face mai ecologice și mai durabile”, a declarat Bruyninckx.
