Aerul pe care-l respirăm în Botoşani devine pe zi ce trece mai periculos pentru sănătate. Şi asta din cauza concentraţiilor mari de particule de praf în suspensie, PM 2,5 şi PM 10, care afectează grav sănătatea.
Chiar dacă ani la rând se spunea despre municipiul Botoşani că este unul dintre cele mai puţin poluate din ţară şi că este un „oraş verde”, realitatea nu mai e demult aşa. Luna ianuarie a fost cea mai cruntă din punct de vedere a calităţii aerului de când se fac măsurători, înregistrându-se depăşiri ale limitelor admise de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la PM 10 şi PM 2,5. „În luna ianuarie am avut mai multe depăşiri decât am avut tot anul 2019 sau 2018 (n.r. – anul din istoria recentă cu cele mai multe depăşiri)”, a recunoscut directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Botoşani.
La PM 2,5 , de exemplu între 8 şi 10 ianuarie s-au înregistrat valori de-a dreptul cutremurătoare 57,2 µg/m³ şi 64,1 µg/m³. Valori foarte mari s-au înregistrat şi pe 26 ianuarie (58,2 µg/m³) sau 28 ianuarie (56,7 µg/m³). Aceste valori au plasat Botoşaniul în zona roşie, calitatea aerului în acele zile fiind asemănătoare cu cea din marile metropole ale lumii, precum Beijing sau Seul, unde poluare industrială şi urbană este o mare problemă.
Standardul de calitate a aerului la care s-a obligat România a fost de 25 µg/m³ în 2019, iar de la 1 ianuarie acesta a scăzut la 20 µg/m³. Trebuie spus însă că standardul OMS este de doar 10 µg/m³, iar specialiştii organismului internaţional, recomandă să nu se aerisească încăperile şi atenţie la efectuarea activităţilor în aer liber, dacă nivelul pulberilor în suspensie este mai mare de 12 µg/m³.
„Trebuie rezolvată problema cu salubrizarea stradală”
Specialiştii de mediu susţin că plafonul jos de nori de pe timpul sezonului rece, combustiile de toate tipurile, traficul urban, străzile secundare care sunt nemodernizate şi se aduce noroiul pe carosabil, care prin trafic se ridică în atmosferă, şi perioada de vegetaţie a arborilor explică într-un fel valorile mari de praf din aer în luna ianuarie. „Carosabilul nu este măturat, nu este spălat şi tot praful se ridică în atmosferă. Trebuie rezolvată problema cu salubrizarea stradală. Chiar este o problemă mare, dacă mergeţi de la gară şi până mai jos de bazar vedeţi ce dezastru e”, a mai spus Mateciuc.
De altfel, după ploile din aceste zile, pe străzi s-a putut observa un mâl lutos, apa antrenând tot praful adunat la marginile bordurilor.
„Noi spălăm străzile ori de câte ori Primăria ne solicită”
Reprezentanţii Urban Serv susţin că ei nu pot spăla sau mătura străzile decât conform contractului şi solicitărilor pe care le are Primăria Botoşani. „Noi acţionăm după legile pieţii. Într-adevăr suntem o societate a Consiliului Local apărută pentru interesul comunităţii, dar acţionăm doar la comanda Serviciului Edilitare din cadrul Primăriei. Noi spălăm străzile ori de câte ori Primăria ne solicită. Dacă Primăria nu ne solicită, noi nu putem să luăm iniţiativa de a spăla străzile”, a declarat Bogdan Buhăianu, directorul Urban Serv.
„Am delegat gestiunea problemelor edilitare viceprimarului Cosmin Andrei. Între Urban Serv şi noi este un contract, care prevede un careu de salubrizare şi o frecvenţă de măturare. Dacă cei de la Edilitare simţeau că este nevoia de spălat străzile, trebuiau să dea comandă în acest sens. Realitatea însă e că cei de la Urban Serv nu sunt dotaţi cu utilaje adecvate cu care să spele străzile”, a declarat primarul Cătălin Flutur.
De fapt, în Botoşani, străzile s-au spălat anul trecut o singură dată, în aprilie, coincidenţă sau nu după apariţia unui text în „Monitorul” referitor la poluarea oraşului cu PM 2,5 şi PM 10.
„Ploaia antrenează pământul şi-l duce pe carosabil”
O altă problemă o reprezintă spaţiile care ar trebui să fie înierbate. Deşi Bogdan Beţenchi, şeful serviciului Edilitare, susţine că în oraş nu prea sunt spaţii înierbate, realitatea o vedem în fiecare zi. „Spaţiile dintre blocuri nu sunt înierbate şi asta e o problemă mare. Tot ce sunt spaţii şi zona carosabilă ar trebui să fie mai jos decât bordurile şi să fie înierbate, pentru că ploaia antrenează pământul şi-l duce pe carosabil. Toate aşa-zisele spaţii verzi ar trebui înierbate, dar din păcate nu se întâmplă”, a declarat Mateciuc.
Potrivit acestuia, din toate acestea cauze specialiştii instituţiei ar putea ca, în scurt timp, să fie nevoiţi să facă un plan pentru revenirea la calitatea aerului. „Directiva europeană de calitatea aerului spune că dacă ai mai mult de 35 de depăşiri într-un an trebuie să fie făcut un plan de calitate a aerului. Noi, la nivel judeţean, nu avem un plan de menţinerea calităţii aerului, pentru că, în momentul în care s-au făcut investigaţiile, nu era cazul să facem un plan de calitatea aerului”, a mai spus Mateciuc. Un astfel de plan presupune măsuri dure, precum: restricţii de trafic sau interzicerea circulaţiei maşinilor poluante. Astfel de măsuri sunt deja în discuţii în Bucureşti şi Iaşi, oraşe care au problemele cele mai mari cu calitatea aerului.
De ce sunt periculoase particulele de praf PM 2,5
PM 2,5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer în special în oraşele mari. „2,5” se referă la dimensiune şi indică o particulă de maxim 2,5 microni, adică foarte fină, care pătrund adânc în plămâni. Aceste particule sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate „ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare.
