Părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie a adus cel puțin îngrijorare pentru românii care muncesc acolo și familiile lor din țară.
După zeci de luni de negocieri, Brexit-ul s-a produs efectiv. Peste tot vedem informații conform cărora, Brexit-ul va afecta marginal economia românească, deși realitatea s-ar putea să fie cu totul alta, cel puțin din două motive.
Sute de mii de români muncesc în Marea Britanie
Primul îl reprezintă numărul foarte mare de români stabilit în Marea Britanie. Secretarul de stat de la Ministerul Economiei Liviu Rogojinaru a declarat, sâmbătă, că în prezent sunt peste 600 de mii de români în Marea Britanie. „Acest Brexit are câteva componente: componenta comercială, care ne încurcă rău de tot şi componenta umană. Componenta umană, peste 500.000-600.000 de români acolo, dintre care vreo 450.000 cu drept de muncă, covârşitoarea lor majoritate, oameni foarte bine calificaţi, care creează multă plus valoare. Dacă îşi doresc să vină acasă, trebuie spus acest lucru, oamenii trebuie să îşi dorească să vină acasă, să vadă că le este aproximativ la fel de bine în România, ţinând cont de existenţa pe care o au acum în Regatul Unit. Sunt mulţi dintre ei care au familile duse acolo”, a declarat Liviu Rogojinaru.
Emanuel Victor Picu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), a început discuţiile cu patronatele despre atragerea românilor din diaspora și a spus că afişarea unor joburi online nu este suficientă. „Oamenii nu se întorc să lucreze în Români dacă nu ştiu exact la ce se întorc. În momentul acesta ANOFM are înscrise locurile de muncă pe site, există o bază de date, dar ideea este să venim mai mult, ideea este de intermediere între angajator şi angajat, nu doar să transmitem printr-un site ideea unul loc de muncă. Vom avea o discuţie concretă cu liderii patronali ca angajaţii care vor să se angajeze în România să aibă această siguranţă a locului de muncă. Discuţiile au început la nivel general, nu s-a discutat concret despre Marea Britanie. Există o fereastră de oportunitate pentru Marea Britanie, dar măsurile aplicate trebuie să fie aplicate pentru toţi românii, nu numai pentru cei din Marea Britanie”, a explicat preşedintele ANOFM.
Iohannis: „Românii vor putea să îşi exercite neîngrădit drepturile”
Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat într-o declaraţie de presă cu privire la retragerea Marii Britanii din UE că România îşi exprimă speranţa că Regatul Unit va rămâne un partener apropiat şi un aliat de încredere, punctând şi că după Brexit cetăţenii români „vor putea să îşi exercite neîngrădit drepturile dobândite”. El arată că în procesul de negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România a urmărit ca principal obiectiv protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor români care locuiesc, muncesc şi studiază în Regatul Unit. „România îşi exprimă speranţa că Regatul Unit va rămâne un partener apropiat şi un aliat de încredere, cu care împărtăşim acelaşi sistem de valori”, se arată în declaraţia de presă a preşedintelui Iohannis.
Frontiere încă deschise până la finalul anului
Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a întărit că Brexit-ul nus schimbă condiţiile de şedere pentru cetăţenii români care vor să trăiască, să muncească în Marea Britanie. „Nu există motive de îngrijorare în ceea ce priveşte dreptul la liberă circulaţie a cetăţenilor români în Marea Britanie şi după 31 ianuarie se va putea intra în Marea Britanie pe baza cărţii de identitate sau a paşaportului fără niciun fel de de condiţionalităţi legate de viză,. Veţi putea călători în această ţară în continuare”, a declarat Dan Mihalache. El a mai precizat ca toţi cetăţenii români care vor să muncească sau să trăiască în Regatul Unit vor putea veni până pe 31 decembrie 2020 „sub condiţia de a se înregistra pentru statutul de pre-rezident sau rezident până la data de 30 iunie 2021”. „După această perioadă de tranziţie, modul de stabilire în Regatul Unit urmează să fie reglementat printr-o legislaţie specială”, a declarat Dan Mihalache.
Marea Britanie, cel mai pun partener de afaceri pentru România
Un al doilea aspect îl reprezintă faptul că Marea Britanie este ţara cu care România înregistrează cel mai mare excedent comercial şi reprezintă a cincea destinaţie de export pentru produsele româneşti, arată Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).
„Marea Britanie este ţara cu care România înregistrează cel mai mare excedent comercial şi reprezintă a cincea destinaţie de export pentru produsele româneşti. Pe fondul controverselor generate de Brexit în ultimii trei ani, schimburile comerciale bilaterale au avut o evoluţie fluctuantă, context în care CCIR va susţine cu insistenţă agrearea unui acord favorabil mediului de afaceri într-o perioadă de timp cât mai scurtă, de preferat, până la finalul anului 2020”, a declarat, în ziua în care Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană, preşedintele CCIR.
Camera de Comerţ adaugă că ambele părţi trebuie să respecte pe deplin perioada de tranziţie agreată până la 31 decembrie 2020, pentru a evita orice fricţiuni comerciale în următoarele 11 luni.
Marea Britanie, prima țară care a părăsit UE
Marea Britanie a ieşit în mod oficial vineri, ora 23:00, ora Londrei (n.r. – sâmbătă, ora 1:00, ora României) din Uniunea Europeană, la trei ani şi jumătate de când cetăţenii britanici au decis, prin intermediul unui referendum, ca ţara lor să iasă din blocul comunitar. Este prima țară care părăsește Uniunea Europeană de la înființarea acesteia.
Cu toate acestea, nu va avea loc o schimbare imediată a situaţiei, ci va urma o perioadă de tranziţie până la finalul anului, în care Marea Britanie va continua să aplice reglementările europene. Europarlamentarul Nigel Farage, liderul euroscepticilor şi unul dintre principalii susţinători ai ieşirii ţării din Uniunea Europeană, a organizat un eveniment de celebrare a Brexit la Londra. De cealaltă parte, sute de persoane s-au adunat în faţa Parlamentului Scoţiei, nemulţumiţi de ieşirea ţării din blocul comunitar. În acest context, Nicola Sturgeon, premierul Scoţiei, teritoriu în care o majoritate covârşitoare a populaţiei a votat împotriva Brexit, a postat pe Twitter o imagine a sediului Comisiei Europene, pe care a fost proiectat un mesaj de susţinere pentru Scoţia.
Nicola Sturgeon insistă ca Scoţia să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoţienii împărtăşesc această dorinţă.
Scoţia a organizat în anul 2014 un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. Peste 55% dintre scoţieni s-au pronunţat atunci împotriva independenţei. În contextul Brexit-ului, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenţei.
