Muzeul Judeţean Botoşani a găzduit astăzi Simpozionul „Unirea Principatelor Române”. În cadrul simpozionului moderat de istoricul Sergiu Balanovici au vorbit profesorii Vasile Adăscăliţei, Iulian Nechifor. La manifestare au participat cadre militare, şefi de instituţii, oameni de cultură, botoşăneni nelipsiţi de la manifestările culturale, elevi.
„Unirea este în primul rând opera intelectualităţii din acea perioadă, şcolită în exterior, la Paris, Viena, Roma, dar care s-a reîntors în ţară interesată de această idee de conştiinţă naţională şi de dorinţa de a realiza idealul naţional”, a spus Vasile Adăscăliţei. Potrivit acestuia, oraşul Dorohoi a fost un important centru unionist, aici fiind prezent Mihail Kogălniceanu, reprezentant al ţinutului Dorohoi din partea marilor proprietari în Adunarea Moldovei. Tatăl lui Mihai Kogălniceanu, Ilie Kogălniceanu, deţinea moşiile Mateeni şi Vlădeni, iar Mihail Kogălniceanu a reuşit să coalizeze în jurul său un număr important de unionişti. Vasile Adăscăliţei a mai arătat că în oraşul Heidelberg din Germania, trăieşte un stră – strănepot al lui Alexandru Ioan Cuza, Bogdan Cuza, care a promis că anul viitor va veni la Dorohoi. „Îmi povestea că la Hotel Europa, unde a murit Cuza, se află o placă memorială şi în faţa hotelului un bust al lui Alexandru Ioan Cuza şi în fiecare an, la 24 ianuarie, oficialităţile în frunte cu primarul şi mulţi reprezentanţi ai mediului universitar vin acolo pentru a-l omagia pe Alexandru Ioan Cuza. Pentru ei este un titlu de mândrie faptul că Alexandru Ioan Cuza şi-a găsit sfârşitul acolo. Ei au un respect deosebit faţă de istorie, ceea ce nu prea se întâmplă în cazul nostru. La înmormântarea lui Cuza, în anul 1873, tot Kogălniceanu avea să spună memorabile cuvinte că atât timp cât această ţară va avea o istorie a ei, fără îndoială cea mai frumoasă pagină a acestei istorii va fi domnia lui Alexandru Ioan Cuza Întâiul”, a mai spus Vasile Adăscăliţei.
Iulian Nechifor a vorbit despre Dimitrie Scarlat Miclescu, unul dintre principalii reprezentanţi ai Botoşaniului în ceea ce a însemnat procesul de unificare, un important susţinător al mişcării unioniste, membru în Guvernul Moldovei, botoşănean care a avut drept ţel reforma agrară, îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor, cel care s-a evidenţiat prin omenia şi dragostea pe care o purta ţăranilor. Tot Iulian Nechifor l-a readus în atenţie pe Teodor Boian, secretar, ministru al Educaţiei, prefect şi primar al Botoşaniului, cel care a modernizat această urbe. Cadrul didactic a arătat că, din păcate, despre aceste două personalităţi nu se prea vorbeşte, singurul omagiu fiind numele dat unei străzi sau alei. „Care sunt de fapt învăţămintele acestor oameni? Istoria este făcută până la urmă de către oameni, care sunt subiectivi, oamenii mai greşesc, dar, de regulă, generaţia care a consolidat Unirea a fost una excepţională şi eu mi-am permis să spun în felul următor – că prin activitatea lor, aceste elite au continuat la nivel local efortul de dezvoltare a societăţii şi a ţării. Prin activitatea lor, aceşti oameni dau un exemplu generaţiilor următoare asupra principalelor virtuţi ale unui om politic – integritatea, scopul, ideea de a-ţi urmări principiile, de a face orice să aplici un principiu şi de a renunţa la binele personal, ambiţia de a duce la bun sfârşit scopurile; aceşti oameni au ştiut să-şi atingă scopurile – Teodor Boian să modernizeze o urbe, iar Dimitrie Scarlat Miclescu să îmbunătăţească soarta celor slabi şi capacitatea de sacrificiu, de subordonare faţă de binele celor mulţi. Practic, aceasta este cea mai importantă moştenire pe care noi o avem de la aceşti oameni care au făcut Unirea”, a mai arătat Iulian Nechifor.
Participanţii la simpozion au admirat expoziţia ce include piese de numismatică şi filatelie. Exponatele au fost prezentate de Gheorghe Bocan, Mihai Cornaci şi Ioan Siminicianu.
Tot astăzi, în cadrul simpozionului, profesorul Dan Prodan a prezentat Anuarul Muzeului Judeţean Botoşani, „Acta Moldaviae Septentrionalis”.