Noi calcule ies la iveală după anunțul premierului Orban privind intenția guvernului de a-și asuma răspunderea pentru modificarea legii electorale, în sensul revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Spuneam la sfârșitul săptămânii trecute că liberalii, cu Iohannis și Orban în frunte, nu-și doresc nici pe departe reușita acestui demers ci, dimpotrivă, respingerea sa în Parlament, urmată de o moțiune de cenzură victorioasă a opoziției și care să ducă, în cele din urmă, la alegeri anticipate cât mai grabnice.
Și iată și cifrele, scoase dintr-o cercetare recentă, raportate la alegerile europarlamentare, fiindcă acolo am putut constata efectele votului pur politic, adică pe partide și nu pe persoane: PSD are acum aproximativ 1.700 primării, iar PNL circa 1.100; conform tendințelor relevate în sondaje, dacă alegerile ar avea loc într-un singur tur, într-un orizont de timp cât mai apropiat, PSD ar rămâne cu 1.300, iar PNL s-ar duce spre 1.500; UDMR ar câștiga peste 240 față de cele 195 pe care le are acum. Dacă s-ar merge pe două tururi de scrutin, PSD ar mai câștiga doar vreo 360 din primul tur iar pentru circa 1.900 ar intra în turul II. PNL ar lua sigur doar 314 și ar intra în turul II în bătăliile pentru circa 2.200, iar UDMR ar lua sigur doar 166 primării, pentru alte 128 intrând în turul II. Singurii avantajați clar de sistemul cu două tururi de scrutin ar fi USR/PLUS și Pro România, care ar intra în calcule pentru cel puțin 300 localități în care dețin majorități relative și nu absolute. Într-un singur tur, șansele USR/PLUS, dar și cele ale Pro România, sunt aproape nule.
Desigur, nu este o cercetare exhaustivă, sunt multe variabile care trebuie luate în calcul. În primul rând că votul politic este relevant doar pentru alegerea consiliilor locale și județene, unde se aleg liste și mai rar oameni, așadar tendințele descrise mai sus sunt expresive doar pentru consilii și doar dacă votul ar avea loc în două-trei luni. În al doilea rând, cum apariția cartierelor rezidențiale din apropierea marilor orașe a devenit un fenomen în ultimii ani, majoritatea celor care s-au mutat în comunele limitrofe nu au făcut și mutația în buletin. Cu alte cuvinte, ei ar urma să voteze în oraș și nu în localitatea de reședință. În plus, nimeni nu a uitat de „turismul electoral”.
Tocmai de aceea, proiectul de lege al guvernului mai conține trei modificări importante: votul persoanelor care și-au modificat reședința înainte de alegeri, mărirea numărului membrilor birourilor electorale de circumscripție și reducerea numărului de semnături necesare înregistrării candidaturilor, în comunele mici. Primul punct al proiectului este destinat, conform expunerii de motive, limitării cazurilor de „turism electoral”. Într-adevăr, s-a constatat la alegerile locale trecute, în unele comune, practica apariției, în preajma scrutinului, unui număr suspect de mare de vize de reședință. În localitățile mici, unde câștigarea alegerilor poate depinde de câteva voturi, astfel de migrație subită poate fi decisivă. Cu toate acestea, modificările propuse în proiectul de modificare a legii electorale vădesc doar interesul liberalilor de a-și mări cu orice preț numărul de primari din portofoliu. Fiindcă nu vedem nimic despre o altă cerere insistentă a societății civile, și anume limitarea numărului de mandate, atât la primari cât și la consilieri.
Dacă există o constantă a vieții politice românești, aceasta se poate traduce printr-un primat al interesului de grup față de cel național, fapt demonstrat, de altfel, de subordonarea reformelor, oricât ar fi fost de necesare, față de jocurile politice care au definit structurile de putere. Ne aflăm și acum într-o ecuație asemănătoare, deși, judecând după promisiunile cu care liberalii au ademenit electoratul anti-PSD anul trecut, ar fi trebuit să avem deja un plan clar cel puțin pentru desființarea Secției Speciale, organizarea anticipatelor și trecerea la alegerile locale în două tururi. În schimb, primim doar declarații ambigue disimulând inabil adevăratele intenții ale PNL.
PSD se găsește acum între ciocan și nicovală. Ambele variante – dacă lasă să treacă asumarea răspunderii guvernului ajunge la două tururi de scrutin, dacă depune o moțiune și ea trece ajunge la alegeri anticipate – îi sunt perdante. Doar că la anticipate, în care nu mai poate fi vorba despre două tururi de scrutin fiindcă nu ar mai fi cine să schimbe legea, pierde mult mai puțin. Iată de ce cred că va depune moțiunea de cenzură. Ba, mai mult, cred că în cazul în care nu va reuși să facă o majoritate se vor găsi câțiva liberali – nu de la ALDE, care în caz de anticipate dispare pur și simplu – dispuși să ajute discret moțiunea să treacă.
Nu se poate anticipa deloc cum va acționa Ciolacu, în PSD se duc bătălii grele în această perioadă și niciuna dintre tabere nu arată că ar fi reușit să se impună categoric. Este la fel de posibil ca PSD să-și fi făcut alte socoteli pentru a se salva și să nu țină cu dinții de alegeri locale într-un singur tur. Totul se va decide pe 29 ianuarie, data anunțată pentru asumarea răspunderii în Parlament. Până atunci, jocurile de culise și „negocierile” cu pistoalele pe masă sunt în toi.
Incertitudini în loc de reforme – Virgil COSMA, jurnalist
