Sărăcia, dar şi dorinţa foarte multor botoşăneni de a aduna cât mai mult în plan material afectează mii de copii botoşăneni. Lăsaţi în grija bunicilor, rudelor, sau pe cont propriu de către părinţii care pleacă la muncă în străinătate, copiii se maturizează înainte de vreme. De cele mai multe ori, banii trimişi periodic nu reuşesc să compenseze lipsa căldurii părinteşti.
Datele centralizate de conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean, arată că, la finele anului trecut, numărul preşcolarilor şi elevilor cu părinţi la mii de kilometri depărtare este în creştere. Comparativ cu martie 2019, când s-a raportat că 1029 de copii aveau ambii părinţi plecaţi, la finele anului, numărul acestora a ajuns la 1262. În schimb, a scăzut numărul celor care au părintele unic întreţinător în străinătate. Dacă în martie în această categorie se aflau 1095 de copii, numărul acestora a scăzut la 909. Numărul copiilor cu un singur părinte plecat a scăzut de la 5265 (martie 2019) la 5232 (în decembrie 2019). În total, dacă în martie în judeţ erau 7389 de copii care cresc departe de părinţi, la finele anului numărul a ajuns la 7403, reprezentând 11,5% din totalul populaţiei şcolare.
„De cele mai multe ori, aceşti copii sunt lăsaţi în grija unei persoane, dar fără acte legale. Sunt lăsaţi în grija bunicilor, a vecinilor, fraţilor şi aşa mai departe. Din păcate, trebuie să recunoaştem că cele mai multe cazuri de absenteism, sau de indisciplină le avem în rândul acestor copii. Am mai spus de multe ori şi o repet, după ce pleacă de la şcoală, nu mai ştim ce se întâmplă cu aceşti copii, dacă sunt supravegheaţi, cu cine îşi petrec timpul liber, ce fac acasă”, a declarat Gabriel Hârtie, inspector şcolar general. Oficialul a adăugat că acestor copii li se dă o atenţie mai mare în şcoală, dar cadrele didactice nu mai au control asupra copiilor în afara orelor de curs. „Din păcate, aceşti copii suferă foarte mult din cauză că nu-i au pe părinţi alături, cărora să le împărtăşească orice succes de la şcoală, sau orice temere sau bucurie pe care o au. Este adevărat, acum sunt mijloace moderne de comunicare, dar acestea nu au cum să aline întru totul dorul de părinţi şi dorinţa de a-i avea aproape”, a mai spus Gabriel Hârtie.
Potrivit oficialului, în învăţământul botoşănean sunt oameni dedicaţi profesiei care se implică atunci când văd că copiii cu părinţii plecaţi au probleme. Aceştia sunt incluşi în programe de consiliere individuală şi de grup, dar şi în diverse activităţi extraşcolare.
„Plecarea părinţilor îi afectează pe copii în special în plan emoţional”
Alina Robu, directorul Centrului Judeţean pentru Resurse şi Asistenţă Educaţională, spune că în cabinetele psihologilor, elevii nu intră pentru că au părinţi plecaţi, nefiind deschisă fişă special pentru copilul care creşte departe de părinţi. „De cele mai multe ori, elevii solicită consiliere pentru că un comportament emoţional instabil, sau o emotivitate mai mare, nu-şi pot gestiona crizele de furie, trec de la o stare de bine la o stare de neputinţă. Plecarea părinţilor îi afectează în special în plan emoţional, ei câştigă material, sau stau mai bine decât copiii care au părinţii acasă, dar nu au un adult de referinţă cu care să-şi discute problemele”, a declarat oficialul. Alina Robu le-a recomandat tuturor elevilor care întâmpină probleme să se adreseze cu încredere psihologului şcolar pentru a cere ajutorul, sau oricărui alt cadru didactic. Elevii care din diferite motive nu a curajul să se prezinte la cabinetul psihologului, participă la activităţi derulate la nivelul şcolilor, activităţi care abordează tematici diferite. „Nu sunt singur”, „Fii inteligent, nu violent”, „Arta de a trăi frumos”, „Împreună pentru o lume mai bună”, „Alege prezenţa la ore”, „ABC-ul emoţiilor”, Şcoala – suport pentru elevii cu părinţi plecaţi”, „Prezent la şcoală” – sunt doar câteva dintre activităţile derulate în şcolile botoşănene.
