Pornografie infantilă, șantaj și viol – acestea sunt acuzațiile formulate de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată Terorism (DIICOT) – biroul teritorial Botoșani împotriva dorohoianului D.D.C., care timp de un an a șantajat și violat o fată în vârstă de 15 ani. După o anchetă minuțioasă, procurorii DIICOT au întocmit rechizitoriul și l-au trimis în judecată pe bărbat. Inculparea dorohoianului a venit după ce, în urma percheziției informatice efectuată asupra telefonului mobil al bărbatului, anchetatorii au găsit imaginile compromițătoare cu care individul și-a șantajat victima. Astfel, după administrarea întregului probatoriu, procurorii DIICOT l-au acuzat pe bărbat de pornografie infantilă, în modalităţile de „deţinere de imagini în vederea distribuirii”, „stocare de imagini în vederea distribuirii” şi „distribuire” (n.r. – aici fiind reținute 35 acte materiale), şantaj, (35 acte materiale) şi viol (4 acte materiale).
În vârstă de 40 de ani, D.D.C. a fost ridicat de procurorii DIICOT în luna septembrie 2019, după ce ar fi abuzat de o fată în vârstă de 15 ani. Căsătorit şi tată a doi copii, individul a cunoscut-o pe minoră în primăvara lui 2018, prin intermediul unei reţele de socializare. Elevă la un liceu din municipiu, fata nu a bănuit nimic din ce avea să i se întâmple. Părea să fie o relaţie de prietenie virtuală şi nimic mai mult. Cei doi au purtat mai multe discuţii online, după care din luna mai 2018, individul a început să-i ceară să-i trimită fotografii şi înregistrări video cu ea, având un comportament sexual explicit. Greşeala fetei a fost că a dat curs acestor solicitări şi a trimis respectivele imagini, căzând astfel în capcana întinsă de individ. Imediat ce le-a primit, dorohoianul şi-a schimbat atitudinea şi a început să o ameninţe că va da în vileag comportamentul ei, va publica imaginile pe internet şi le va distribui şi altor persoane, dacă nu acceptă să întreţină cu el relaţii sexuale. Şantajată cu propriile imagini şi constrânsă moral, fata a cedat şi s-a întâlnit cu individul, care şi-a dus la final planul diabolic. Abuzând de forţa fizică, dar şi de autoritatea de adult, dorohoianul a violat-o. Au fost patru astfel de întâlniri, fata fiind obligată să întreţină raporturi sexuale orale împotriva voinţei ei. După ce și-a satisfăcut poftele bolnave, el a trimis imaginile primite de la adolescentă unui amic de-al său, care a plecat mai apoi la muncă în străinătate. Informațiile au ajuns și la procurorii DIICOT, iar în urma investigațiilor, în septembrie 2019, anchetatorii au organizat trei percheziții domiciliare la locuința individului, la locul său de muncă, dar și la domiciliul celuilalt bărbat care ar fi primit imaginile cu minora, fiind ridicate mai multe telefoane mobile şi dispozitive electronice care au fost supuse unei percheziţii informatice. Arestat preventiv, bărbatul urmează să răspundă acum în fața magistraților pentru faptele comise.
Cazul aduce în dezbatere o chestiune extrem de spinoasă – accesul copiilor la internet și victimizarea acestora. Un studiu făcut de Poliția Română a arătat că peste 18% dintre elevi susțin că părinții lor doar cred că știu cu ce se ocupă ei pe internet, dar în realitate nu știu chiar tot, în timp ce alți peste 13% declară că părinții nu știu mai nimic din ce fac copiii când sunt online. Ancheta pe bază de chestionar a fost realizată pe un eșantion de 1.370 de elevi din clasele II-X, iar peste 78% dintre elevii chestionați au recunoscut că au un cont pe cel puțin o rețea de socializare, iar aproximativ 47% dintre subiecți și–au selectat prietenii din mediul online din rândul persoanelor pe care le cunoșteau inițial în realitate. Grav este că peste 50% dintre elevi au recunoscut că au acceptat să se împrietenească online cu persoane pe care nu le cunoșteau în realitate, iar 38% dintre participanții la studiu declară că jumătate dintre prietenii din mediul online nu le sunt cunoscuți. „Disponibilitatea de a socializa cu persoane necunoscute, la fel ca necunoașterea instrumentelor de protecție a informațiilor cu potențial de victimizare sunt factori de risc asociați de cele mai multe ori necunoașterii potențialelor riscuri existente în mediul virtual”, spun polițiștii. Răspunsurile la întrebările legate de înțelegerea implicațiilor legale ale comportamentelor de pe internet pe care le-au dat elevii participanți la sondaj arată că un număr însemnat nu cunosc reglementările din domeniu. „De regulă, tinerii tind să neglijeze sau să minimizeze consecințele atât legale, cât și psihologice ale violențelor online”, se mai arată în studiul Poliției Române. Unii dintre elevii chestionaţi au menţionat că au fost victime ale agresiunilor online cum sunt primirea de mesaje amenințătoare, postarea de fotografii cu ei, fără acordul lor, special pentru a-i supăra, spargerea contului de email sau a celui de pe o rețea de socializare sau răspândirea de zvonuri neadevărate despre ei. Corelând victimizarea de pe internet cu indicatorii ce măsoară implicarea părinților în supravegherea activității online a propriilor copii, polițiștii au descoperit că minorii care au fost îndrumați de părinți au fost victimizați mai puțin, în timp ce acei copii care au fost lăsați să descopere singuri cum se utilizează internetul au fost mai des victimele agresiunilor din mediul online.
