Anul 2020 se anunță unul extrem de dificil pentru cei din sistemele pe protecție socială, în care lucrează peste o mie de botoșăneni și de care beneficiază câteva sute de asistați, copii și bătrâni cu probleme.
Schimbarea guvernului a adus și schimbarea opticii bugetare, iar cel mai afectat sistem pare a fi de departe cel de protecție socială, unde cheltuielile sunt asigurate doar pentru câte o lună și jumătate a fiecărui trimestru din cele ale anului. În bugetul pentru acest an au fost prinse doar jumătate din necesarul pentru protecția socială, lucru recunoscut de altfel de guvern, printr-o notă, chiar sub anexele cu sumele alocate pentru fiecare județ. „Comparativ cu anul trecut avem 80 de milioane de lei mai puțin. Vorbesc în general pe buget, pentru că pe fiecare capitol în parte nu am făcut analizele necesare. Stăm prost la Protecția Copilului la capitolul salarii, mai ales că angajații necontractuali de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), cei o mie, au primit și o majorare de leafă de 30%, conform legii. Aici fondul de salarii este mult mai mare și ajunge la opt-nouă milioane de lei pe lună”, a declarat Costică Macaleți, președintele Consiliului Județean (CJ), instituție în subordinea căreia se află DGASPC-ul.
Bani puțini repartizați pe fiecare trimestru
Și ca lucrurile să fie și mai dificile, guvernanții au stabilit ca banii alocați prin legea bugetului să nu mai poată fi mutați dintr-un trimestru în altul, astfel că, până la o eventuală rectificare bugetară, ce nu poate fi mai devreme de jumătatea anului, CJ-ul va trebui să asigure bani pentru ca angajații din sistemul de protecție socială să nu rămână fără lefuri și nici asistații, copii sau bătrâni, să nu aibă de suferit din cauza lipsei banilor. „Dacă ar fi să putem muta toți banii în prima parte a anului, am avea până prin mai, dar Finanțele, Ministerul Finanțelor, ni-i repartizează pe cele patru trimestre. Acolo avem o problemă și sper ca prin întâmpinările pe care o să le facem și noi la guvern să se găsească o soluție și să ne dea bani măcar pentru salarii și funcționare la Protecția Copilului”, a mai spus șeful CJ. Acesta a mai spus că se vede nevoit să ia banii din excedentul bugetar de anul trecut, pe care dorea să-i folosească la investiții pentru drumuri, pentru a acoperi gaura bugetară de la DGASPC. „Excedentul pe care l-am avut noi, bănuți pe care i-am lăsat în ideea să completăm cofinanțarea la drumul strategic, trebuie acum să-i dăm la Protecția Copilului, în majoritatea lui. Să vedem, împreună cu doamna Didii (n.r. – directorul executiv pe buget-finanțe în cadrul CJ), cum îi repartizăm, ca să ne rămână niște sume de cofinanțare, cel puțin pentru anul acesta”, a mai spus șeful CJ-ului.
Soluția: Cofinanțarea de la drumul strategic
Soluția nu este una extrem de complicată. În contextul în care licitația pentru drumul strategic nici măcar nu a fost lansată, iar procedura în sine ar dura aproximativ jumătate de an, în ideea că aceasta se va adjudeca, în acest an CJ-ul nu ar avea nevoie de întreaga sumă de cofinanțare, ci doar de o parte, maxim o treime. Apoi, după prima jumătate a anului vor avea loc rectificări bugetare, unde situația se poate ameliora.
Mai mult, aproape în fiecare an, în octombrie-noiembrie, guvernele de până acum, au alocat sume importante de bani pentru DGASPC-urile din țară, iar unele dintre acestea au rămas necheltuite pentru că nu a fost timpul fizic necesar pentru derularea procedurilor de achiziție publică, de încheiere a contractelor, și emitere a facturilor și de plată a acestora până la finalul anului.
Și această situație poate fi „driblată” legal de către reprezentanții DGASPC, care ar putea demara procedurile de licitație sub acoperirea unor clauze suspensibile referitoare la alocarea fondurilor bugetare.
Probleme și la Evidența Persoanei
Situația mai gravă este la Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanelor (SPCJEP), pentru care, la fel ca și anul trecut, CJ-ul nu a primit niciun ban. Aici, însă bugetul este mult mai mic, raportat la numărul redus de salariați. „Cea mai mare problemă este la Evidența Populației, pentru care nu mi-au dat bani deloc și au și ei 30 de oameni pe care trebuie să-i ții cu salarii. Marea problemă când vom croi bugetul este asigurarea funcționării, că altminteri nu primesc angajații salarii”, a mai spus Macaleți.
Șoptică: Suntem pe locul 5 la alocările bugetare
Recent, într-un comunicat de presă, președintele organizației PNL Botoșani, Costel Șoptică, afirma că actuala „construcție bugetară este una responsabilă, bazată pe realitățile economice și pe necesitățile fiecărui sistem în parte, fie că vorbim de sănătate, educație sau infrastructură rutieră”. „Ca parlamentar PNL de Botoșani, am uzat de toate pârghiile pentru ca județului nostru să-i fie alocate sume însemnate de bani pentru funcționare și dezvoltare. Sunt pe locul 5 pe țară în ceea ce privește cuantumul sumelor distribuite, ceea ce înseamnă că au fost înțelese nevoile noastre”, declara senatorul liberal.
În replică, președintele CJ a afirmat că se bucură să audă o asemenea declarație, „dar eu v-am spus ceea ce înseamnă transpus «al cincilea județ» din țară”. „Probabil că problemele sunt mult mai grave în celelalte județe”, a conchis Costică Macaleți.
