În 1824 este ales un nou preşedinte al casei obşteşti a Botoşanilor, în persoana spătarului Iordache Canta, alţi membri ai epitropiei fiind banul Ioan Brănişteanu, Iani Vasiliu şi Vasile Moisa. La 15 februarie 1825, când după o boală mai îndelungată îşi găsi sfârşitul spătarul Canta, făcându-se socotelile epitropiei, reieşi un excedent substanţial: totalul cheltuielilor însuma 3700 de lei şi 54 de bani, faţă de un venit de 9257 lei şi 3 bani.
Răspunzând unei cărţi domneşti din 8 martie 1825, care aducea noi precizări în legătură cu organizarea şi atribuţiile epitropiei târgului, Vornicia Botoşanilor, în numele căreia semna aga Scarlat Miclescu, celălalt nume fiind ininteligibil, trimitea o carte Logofeţiei celei Mari, din care aflăm că între timp, din poruncă domnească, fusese rânduit ca efor, „dumnealui vornic Alecu Callimah, ca să fií asupra purtării de grijă celor trebuincioasă, de folos târgului şi a cruţării preveleghiurilor întru nerăşuire”.
Se instituia, aşadar, un nou organism de conducere a târgului, avându-l în frunte pe vornicul Callimachi şi format, în continuare, din epitropi. Conform aceleiaşi porunci domneşti din martie 1825, vechii târgoveţi erau împuterniciţi „de a-ş rândui epitropi dintre dânşii pe aciia ce obştiia îi va alegi, din negustori cinstiţi, cu haractir (caracter, n.ns), cu durere pentru târg şi cu stare, ca să strângă cu neabatere la interes particular iraturile (veniturile, n.ns.) târgului după hrisoave, cu care să facă drumurile uliţelor şi cele ce după vremi să vor putea cuprinde, prin urmare din partea acelor epitropi, întocma precum s-au poroncit şi s-au hotărât prin cartea cătră dumnealui vornic (Alecu Callimachi, n.ns.), necutezând mai mulţ din boierii de aice, ce sînt şezători de puţână vremi a să amesteca la iraturile târgului şi la epitropie”. Vornicului Callimachi în calitatea sa de efor al târgului, i se mai poruncea să vegheze ca „să să scoată docomenturile târgului de la locurile şi persoanile unde să ţiné până acum şi să să dei în mâna târgoveţilor; pe cari să aibă a le păzî epitropii ce să vor rândui. Şi al triile să să eczecutarisască pe epitropii ce au fost în aceşti doi ani trecuţi, ca să déi socotială curată şi nevătămătoare de suflet, după carte dă blăstăm, de tot venitul târgului: cât s-au adunat, la ce s-au întrebuinţat, şi banii ce vor rămânea asupra acelor epitropi să să împlinească şi să să déi în mâna târgoveţilor spre întrebuinţare la celi n.ns.)
Urmând porunca domnească, în urma adunării din casele spătarului Alecu Ralet a fost ales noul consiliu comunal al târgului Botoşani, procedându-se şi la o repartizare a sarcinilor fiecăruia dintre noii epitropi aleşi: „pe dumnealui spătar Costache Roset din boeri, ca un povăţuitor, pe dumnealor negustorii Manolache Iorga şi Garabet Bolfos taxildari (încasatori ai dărilor, n.ns.) banilor iratului şi ţiitori docomenturilor şi a socotelii târgului, pe Iani Vasiliu şi Ştefan Goilav lucrători şi pe Tudurachi băcal-başa şi Andronic Zahariia ostenitori la trebuinţele târgului […]. Apoi, luându-să şi socotelile iraturilor anului 1823, de la dumnealui Anghelache Climent, şi a anului 1824 de la casa răposatului spatar Iordachi Canta, s-au dat bilanu anumi şi pre larg arătător de toati datoriile şi luaturile, precum au urmat, la mâna volnicitului zapciu, ca, aducându-le la cinstita Logofeţie, să se pliroforisască” (lămurească, n.ns.). Nu mai puţin de opt persoane făceau parte din acest consiliu municipal, celor şapte menţionate în textul citat adăugându-li-se, ca efor, boierul Alecu Callimachi.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
