Pe 23 decembrie, când parlamentarii români se gândeau deja la masa de Crăciun, doi deputați UDMR au depus la Parlament un proiect care lezează integritatea țării.
În ultimele trei decenii, când politica la București se scaldă în ape tulburi, cei care au avut mereu de câştigat au fost secesioniștii maghiari, care au obținut mici victorii de etapă în bătălia lor pentru obţinerea independenței Ținutului Secuiesc.
Acum, reprezentanții UDMR plusează chiar și cer, nici mai mult, nici mai puțin, decât recunoașterea Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă cu personalitate juridică în României. În acest sens, deputații Bíró Zsolt István (Mureș) și József-György Kulcsar-Terza (Covasna), aflați la primul mandat în Parlamentul României, au depus, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care cer acest lucru. Prin acest pas, UDMR își creează o breșă puternică de negociere cu PNL, care guvernează minoritar și trebuie să negocieze pentru orice proiect de lege pe care vrea să-l treacă prin Parlament. De aceea, Cabinetul Orban a și ales varianta asumării răspunderii, pentru că, la ora actuală, de facto, nu are o majoritate parlamentară.
Iniţiatorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare. „Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit iniţiativei legislative a celor doi deputaţi UDMR. Aceştia susţin că autonomia comunităţii este dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. Prin urmare, Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.
Populația vizată de proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc visează un teritoriu locuit de 800.000 de oameni, din care 70% sunt minoritari maghiari.
Iniţiativa legislativă a fost înregistrată la Camera Deputaţilor, prim for sesizat, decizional pe proiectul de lege fiind Senatul.
Un proiect vechi depus de UDMR când guvernele sunt minoritare
Trebuie spus că în ultimii ani, statul ungar a susținut cu bani grei Ținutul Secuiesc, investind masiv în agricultură, sport și cultură, iar mișcările secesioniste au căpătat tot mai multă forță.
Un proiect similar a mai fost depus la Camera Deputaților de un grup de parlamentari UDMR în martie 2004, pe finalul mandatului de premier al lui Adrian Năstase, când, la fel, PSD avea nevoie de voturile UDMR în Parlament. Atunci semnatarii proiectului au fost deputații: Ákos Birtalan (Covasna), Zoltán Kovács (Bihor), Pécsi Ferenc (Satu Mare), Szilágyi Zsolt (Bihor), Toró T. Tibor (Timiș), Károly Vekov (Cluj). Atunci proiectul a fost respins definitiv de Parlament. Interesant este că aceștia nu se mai găsesc în garnitura actuală a UDMR, iar unii dintre ei au înființat, alături de Toró T. Tibor, formațiunea extremistă și secesionistă Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT).
Același proiect a fost depus și pe 1 februarie 2018 de deputatul József-György Kulcsar-Terza, dar și atunci a fost respins.
Din ce este alcătuit Ținutul Secuiesc
– Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk) cu reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely)
– Scaunul Orbai (Orbaiszćk) cu reşedinţa la Covasna (Kovźszna)
– Scaunul Sepsi (Sepsiszćk) cu reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)
– Scaunul Ciuc (Csikszćk) cu reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
– Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk) cu reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely)
– Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk) cu reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
– Scaunul Mureş (Marosszćk) cu reședința la Târgu Mureş (Marosvâsărhely)
– Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvăr-Bardocszćk) cu reşedinţa la Baraolt (Barót)
Cum va fi guvernat Ținutul Secuiesc
Proiectul depus la Parlament arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. Dispoziţiile menţionate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii. „Consiliul de Autoadministrare poate înfiinţa, în propria sa competenţă, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituţie”, prevede propunerea de lege. De asemenea, Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredinţeze competenţe, iar Comisia de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.
De asemenea, Ţinutul Secuiesc va fi condus de un președinte. „Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani”, conform sursei menţionate. O persoană poate avea maxim două mandate ca preşedinte al regiunii autonome. Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta poate propune Guvernului României data desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curţii Constituţionale control prealabil la proiecte de decizii şi actele normative emise de Consiliul de Autoadministrare. El mai poate iniţia referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii.
Legătura între statul român și Ținutul Secuiesc va fi ținută doar prin intermediul prefectului, care va fi desemnat de Guvernul României. În cazul unor divergenţe dintre Regiune şi Guvern, prefectul are competenţa de mediere.
Odată ce va fi obținut, statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc va putea fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.
Limba maghiară va avea statut oficial
„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, conform proiectului de lege. Totodată, conform proiectului de lege, persoanele fizice, organizaţiile şi societăţile au dreptul de a înfiinţa instituţii de învăţământ particular în limba maternă a comunităţilor, iar cultele religioase au dreptul la învăţământ confesional în limba enoriaşilor. Limba de şcolarizare a minorilor este hotărâtă de părinţii sau tutorele legal al acestora. În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, – etnice şi lingvistice – , precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale. În instituţiile de învăţământ şi educaţie cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însuşirii limbii române.
De asemenea, cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi limba maternă în faţa organelor judecătoreşti.
