Cea mai mare grupare de traficanţi de persoane care a activat vreodată pe teritoriul judeţului Botoşani a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). În total, în boxa acuzaţilor au ajuns 20 de persoane, suspecţii fiind bănuiţi că ar fi traficat aproape 130 de femei din patru judeţe ale Moldove, care au fost duse în străinătate şi obligate să se prostitueze. Pe lista inculpaţilor figurează şi trei tinere, care ar fi avut rolul lor în reţeaua de trafic de carne vie. Principalele acuzaţii aduse de procurori împotriva acestora sunt de constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracional orgaanizat, trafic de persoane, trafic de minori, vătămare corporală dar şi tentativă de omor.
Club de striptease folosit pe post de placă turnantă
Primele informaţii despre reţea au apărut încă din anul 2000. Atunci, precizează procurorii DIICOT, un anume Michael Thorsten, din Sibiu, cetăţean român stabilit în Germania în anul 1990, a revenit în ţară cu gândul de a exploata sexual tinere românce, asta după ce s-a convins în perioada petrecută peste hotare că o astfel de activitate poate aduce foarte mulţi bani. În complicitate cu câţiva români şi nemţi, individul a racolat şi dus în Spania mai multe românce, care au fost obligate să se prostitueze. Pentru a le câştiga încrederea, membrii grupării le-au angajat mai întâi într-un club din Sibiu, care purta denumirea de „Anaconda”, unde acestea făceau striptease, păcălindu-le că pentru asta este nevoie de ele şi în Spania. Ulterior, din anul 2003, în grupare au intrat şi mai mulți indivizi din Botoşani, care activau pe mai multe paliere – racolare, transport și supraveghere.
În anul 2005, o parte a membrilor reţelei, care acţionau în Spania şi Sibiu, au fost arestaţi ori pe numele lor au fost emise mandate de arestare în lipsă, astfel că, treptat, pionii importanţi au început să fie câţiva indivizi din Botoşani, printre care şi Cristian Ioan Oloeriu, de loc din Flămânzi. Racolatori, transportatori, falsificatori de documente şi exploatatori, aceştia s-au perfecţionat continuu, fetele fiind trimise la prostituţie în diferite locaţii, în Italia, la Roma, în Olanda sau Spania.
Schimb de informații cu autoritățile judiciare din străinătate
O parte dintre victime au reușit să scape din mâinile indivizilor, au fost preluate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, iar cazul a ajuns în atenția Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava. Astfel, ofițerii de la Combaterea Crimei Organizate i-au filat pe membrii reţelei, adunând probe împotriva lor și au făcut schimb de informații cu autoritățile străine. În dosar există nu mai puţin de 21 de comisii rogatorii internaţionale, în Italia, Spania, Germania şi Olanda, care, în baza datelor furnizate de autorităţile române, au desfăşurat activităţi informativ-operative complexe faţă de suspecţi. Pe parcursul cercetărilor au fost identificate 130 de victime provenind din judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi şi Vaslui, fiind audiate circa 30 dintre acestea. Aşa se face că pe 12 octombrie 2010, procurorii DIICOT, cu sprijinul poliţiştilor de Combatere a Criminalităţii Organizate, au efectuat 24 de percheziţii domiciliare în Suceava, Botoşani şi Timişoara, fiind puse în executare 17 mandate de aducere. Simultan s-au desfăşurat două percheziţii domiciliare şi în Olanda, în puncte identificate drept spaţii folosite de membrii grupării.
Grupare condusă de botoșăneni
Cea mai mare parte a indivizilor săltaţi sunt din Botoşani. Printre indivizii trimiși în judecată figurează inclusiv un agent de poliție din cadrul Poliției municipiului Botoșani, care pe atunci lucra la Postul de Poliţie Ungureni, un cunoscut pilot de raliuri, dar și mai mulți tineri care au avut legături cu membrii grupării. Inițial, numărul celor cercetaţi în dosar a depășit cifra de 30 de persoane. Reţinuţi, o parte dintre ei au fost arestaţi în primă fază, după care au fost eliberaţi. Ancheta a durat însă până în 2017, când dosarul instrumentat de procurorii DIICOT a fost înaintat instanţei de judecată. Aşa se face că dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Botoşani, însă procesul se desfăşoară cu uşile închise, o parte dintre victimele reţelei fiind minore la data comiterii faptelor.
Tinere transformate în sclave sexuale prin bătăi și amenințări
„Din probele administrate rezultă că membrii grupării se ocupau în mod direct de exploatarea victimelor (le transportau şi le supravegheau când acestea se aflau pe stradă, în căutare de clienţi, le verificau, le băteau şi le privau de hrană dacă nu câştigau suficienţi bani sau nu respectau regulile impuse de ei, le luau banii pe care tinerele îi câştigau din practicarea prostituţiei). De asemenea, s-a stabilit că membrii grupării executau acţiuni de intimidare atât a victimelor care ar fi încercat să fugă, cât şi a celor care le-ar fi ajutat în acest sens”, au precizat procurorii DIICOT. Interesant este că în dosar, pe lângă şase tinere victime ale reţelei care au depus plângeri penale (n.r. – una dintre ele beneficiind de identitate protejată), parte civilă în dosar figurează şi Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, care a asigurat asistenţă unor victime ale grupării.
