La 30 de ani de la schimbarea regimului din România, libretele CEC pentru maşini sau câştiguri în autoturisme din perioada comunistă continuă să fie văzute ca o eventuală soluţie de îmbogăţire peste noapte. Doi botoşăneni care au moştenit astfel de librete au acţionat în instanţă banca urmaşă a fostei Case de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), crezând că vor putea obţine banii cu pricina. Doar că speranţele lor s-au năruit şi asta pentru că banii cu pricina au fost de mult „mâncaţi” de inflaţia galopantă, dar şi de reforma monetară care au urmat după 1990.
De loc din municipiul Botoşani, o femeie a moştenit în urmă cu mai mulţi ani opt astfel de librete de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme emise de CEC în perioada 1983-1986, fiecare în valoare de câte 5.000 de lei. Când le-a găsit prin casă, femeia a acţionat în instanţă banca, solicitând restituirea sumelor, cu actualizarea lor în funcţie de rata inflaţiei, dar şi constatarea nulităţii absolute a comisionului de administrare practicat de bancă, deponenţii nefiind anunţaţi despre aceste aspecte. Judecătoria Botoşani i-a respins însă acţiunea, după ce fostul CEC a invocat că în 2005, odată cu denominarea monedei naţionale, sumele aflate pe libretele CEC au fost convertite în leul greu, iar urmare a acestui fapt sumele au devenit derizorii. Astfel, cei 5.000 de lei vechi care reprezentau un salariu până prin 1992 au devenit atunci 50 de bani noi.
Sumele de bani astfel rezultate au fost la dispoziţia titularilor libretelor, aceştia având posibilitatea de a le retrage oricând, împreună cu dobânda aferentă, însă ulterior nici aceste sume nu au mai putut fi retrase pentru că, aplicându-se noua politică a băncii privind perceperea unor comisioane pentru administrarea conturilor, sumele au fost lichidate.
Totodată, banca a invocat că nu poate fi răspunzătoare pentru dezinteresul manifestat de titulari faţă de sumele aflate pe librete, având în vedere că pe aceste instrumente bancare nu a mai fost efectuată vreo operaţiune o perioadă foarte îndelungată de timp.
Proces suspendat într-o situaţie similară
În schimb, o altă botoşăneancă a fost ceva mai norocoasă, dar încă nu a văzut nici acum banii cu pricina. Femeia deţine patru astfel de librete de economii, emise în perioada 1972-1980, dintre care unul pe numele defunctei sale mame şi trei pe numele soţului său decedat. Aceasta a apelat la ajutorul unui avocat şi a încercat aceeaşi procedură, solicitând banii de la bancă tot pe calea unei acţiuni în instanţă.
De data aceasta, Judecătoria a admis acţiunea şi a obligat banca să-i plătească femeii suma de 7.988 de lei noi, iar asta în baza Codului civil. Doar că sentinţa a fost contestată la Tribunal, care a desfiinţat hotărârea Judecătoriei şi a respins cererea femeii ca neîntemeiată, dosarul fiind acum la Curtea de Apel Suceava.
Procesul a fost însă suspendat şi asta pentru că Parchetul General a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o decizie în interesul legii pentru reglementarea acestor aspecte.
Două orientări în practica judiciară
Intervenţia Parchetului General nu a fost întâmplătoare. Asta pentru că mulţi dintre posesorii libretelor au acţionat în instanţă CEC chemând în garanţie inclusiv Statul Român prin Ministerul Finanţelor întrucât la momentul constituirii depozitelor aceste instrumente erau garantate de statul comunist. Mai mult, în practica judiciară au fost constatate două orientări ale instanţelor. O primă orientare majoritară, de respingere a acţiunilor deţinătorilor de librete, iar a doua în care instanţele au admis acţiunile de acest gen cu diverse motivări. Opinia procurorului general este în sensul primei orientări, că acţiunile deschise sunt neîntemeiate, întrucât de la schimbarea regimului şi denominarea monedei naţionale, respectiv deschiderea acţiunii în instanţă, titularii au avut posibilitatea în nenumărate rânduri să ceară restituirea sumelor, ori nu au făcut-o. Apoi, banca a perceput un comision de administrare de 0,1 lei/cont/lună şi astfel aceste conturi au ajuns la sold zero. Totodată, Parchetul General susţine că depozitarul, în speţă fostul CEC, nu este responsabil pentru scăderea puterii de cumpărare a sumelor depuse determinată de inflaţie şi nici pentru denominarea din 2005.
Care va fi soarta acestor librete de economii rămâne de văzut. Cert este că şi la această dată mai sunt botoşăneni care le ţin în speranţa că vor vedea cândva sumele actualizate. Asta deşi politica monetară s-a schimbat de mai multe ori, iar sumele au devenit derizorii.
