Fostul ministru al Muncii, social-democratul botoşănean Marius Budăi, susţine că în viziunea partidului său, bugetul pe anul viitor poate fi construit pe un deficit de 3% chiar şi cu majorarea pensiilor. El respinge ideea că PSD a îndatorat copiii şi nepoţii României şi afirmă că partidul său a plătit electoral pentru greşelile pe care le-a făcut la guvernare.
Reporter: – O analiză Reuters arată că dacă Legea pensiilor se va aplica aşa cum este ea acum va arunca deficitul bugetar în aer în 2020, ajungând la 4,4%.
Marius Budăi: – Tot timpul, declaraţiile dintr-o anumită parte a eşichierului politic au fost de „temperare”. Simulările făcute între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor au durat un an de zile. Legea era elaborată, dar simulările pe diferite scenarii de creşterea valorii punctului de pensii care au fost purtate între specialiştii ministerelor Muncii, Finanţelor, ai Comisiei de Prognoză şi cei din Guvern, chiar şi cei afiliaţi la PSD, au durat un an de zile. S-a prevăzut atunci ceea ce noi aveam în programul de guvernare, dublarea punctului de pensie într-un ciclu electoral de patru ani. Atunci noi am spus că PIB-ul României va trece de o mie de miliarde şi nu ne-a crezut nimeni.
– A crescut, dar nesănătos, prin consum…
– Creşterea economică pe consum nu este tot timpul nesănătoasă, majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană au o creştere economică prin consum. Eurostat, acum o lună, a dat creşterea producţiei industriale din România ca fiind a patra din UE. Nu este puţin! Nu e uşor… Programul de guvernare avea grupuri ţintă şi o parte foarte importantă în programul de guvernare a fost bazată pe dezvoltare, pe PNDL, pe investiţii care ar fi trebuit să înceapă şi în infrastructura mare, dar nu am fi putut merge pe o infrastructură mare fără să avem satul românesc dezvoltat.
– Să revenim la pensii.
– Aceste simulări au condus la nişte rezultate, pe care în primă fază le-am pus până în 2020 în Legea pensiilor. Este vorba de aceste majorări repetate de valoare de punct de pensie, care să asigure dublarea valorii punctului de pensie. Un alt pilon al Legii pensiilor a fost rezolvarea pe cât posibilă a tuturor inechităţilor… Am introdus acea formulă a calcului punctului de referinţă, care ar trebui să intre în vigoare după ultima majorare din 2021. Toate aceste lucruri au fost pe simulări financiare. În toţi aceşti trei ani am fost acuzaţi că vom depăşi deficitul.
– E totuşi o analiză Reuters…
– Eram preşedintele Comisiei de buget-finanţe, când a venit Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi mi-a venit ideea să fac o prezentare în PDF, pe planşe. Ultima planşă, strategic am lăsat-o, ca să rămână pe timpul discuţiilor noastre, prezenta estimările FMI asupra indicatorilor economici din ultimii ani şi cu rezultatele reale. S-a dovedit foarte clar, şi reprezentantul FMI la acea vreme a recunoscut, că dumnealor au făcut estimări greşite şi noi am avut estimări chiar ponderate faţă de rezultatele obţinute…
– Totuşi există suspiciuni că aţi umflat aceste statistici, că nu sunt reale…
– Nu! Eurostatul, dacă e să ne uităm pe datele prezentate vis-à-vis de execuţia bugetară pe anul 2018, au confirmat cifrele noastre.
– Şi Eurostat foloseşte cifrele Institutului Naţional de Statistică, aflat în subordinea premierului.
– Eurostat are acces la cifrele reale de la Ministerul Finanţelor şi a confirmat deficitul, şi încadrările în ţintă, şi tot ceea ce am spus noi.
– Şi totuşi, cum rămâne cu deficitul pe 2020?
– Noi am început să facem construcţia de buget pe 2020 şi se încadra acea majorare în deficitul de 3%.
– Ţineaţi deficitul bugetar în frâu prin amânarea la plată a unor facturi, întârzierea decontării TVA şi…
– Există două principii de bază în economie şi în fiscalitate. Unul este prudenţialitatea şi al doilea este principiul responsabilităţii fiscal-bugetare. Or, aceste principii exact aici duc, la stabilirea plăţii unor categorii de cheltuieli pentru azi sau mâine, pentru a ne încadra în anumite cifre, iar responsabilitatea fiscal-bugetară se referă şi la unul dintre angajamentele pe care le avem prin aderarea la UE şi anume Tratatul de la Maastricht, care prevede încadrarea în anumite deficite şi într-o anumită datorie publică a fiecărei ţări, raportate, bineînţeles, ca procent la PIB.
– Nu e doar un joc politic, o scuză, toate aceste principii pe care le enunţaţi?
– Nu, este responsabilitate fiscal-bugetară pe care orice guvern trebuie să o aibă.
– Dacă tot e sustenabilă Legea pensiilor, de ce se lasă portiţa ca aceasta să poată fi modificată, atât din punct de vedere al calendarului, cât şi a cuantumului majorărilor?
– Nu se lasă posibilitatea. Orice lege poate fi amendată, fie prin Parlament, fie de guvern prin Ordonanţă de Urgenţă sau asumare. Aceasta a fost şi cheia noastră electorală, iar după terminarea alegerilor domnul preşedinte Iohannis a spus că „acum au trecut alegerile şi pot să vă spun adevărul”, iar domnul premier Orban a spus că „declaraţiile politice sunt declaraţii politice din timpul campaniei electorale şi mai vedem noi cum le punem în practică ulterior”. În campania electorală le-am solicitat să spună, fără să pună virgulă între subiect şi predicat, că-şi asumă de la 1 septembrie majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, că de la 1 septembrie salariile profesorilor vor veni la nivelul din 2022, iar de la 1 ianuarie 2020 se va da acea diferenţă până la 25% din salarii. Ei, răspunsul lor a fost liniar tot timpul: „vom respecta legile în vigoare” şi nu că vor respecta legea care este acum în vigoare şi nu o vor modifica.
– Îi acuzaţi pe liberali că s-au împrumutat, în prima lună, mai mult decât s-a împrumutat guvernul PSD…
– Nu-i acuzam, ci foloseam cifrele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Vârful de împrumut al nostru într-o lună a fost de 3,9 miliarde, iar dumnealor s-au împrumutat într-o lună de 8,5 miliarde şi prin declaraţiile dumnealor nu au făcut decât să arunce cursul leu-euro în aer, creştere care nu a făcut decât să aibă un impact negativ în economia României, adică a mărit datoria publică cu 700 de milioane de lei…
– Au fost nevoiţi să plătească cheltuielile angajate de guvernarea PSD…
– Deocamdată nu le-au plătit, aşteptăm să vedem şi noi execuţia bugetară şi dacă în Legea plafoanelor asumată de Guvern în Parlament au revenit la acea construcţie cu un deficit de la 4,4-4,6% la 3,7%, eu cred că s-au chinuit mult să ajungă aici şi s-ar putea să fie chiar sub 3,7% deficitul.
– Totuşi, acum, pe ultima sută de metri, numai de la Botoşani a plecat un proiect de hotărâre de aproape 12 milioane de euro, bani de care autorităţile locale au nevoie şi nu-i au.
– Eu îi stimez pe toţi domnii primari, indiferent de culoarea lor politică, care se preocupă de binele autorităţii administrativ-teritoriale pe care o păstoresc. Un primar, ca şi un sindicalist, este dator să ceară.
– Cum explicaţi acea teorie că odată ce aţi transferat cheltuielile de pe angajator pe angajat a crescut bugetul de pensii, în condiţiile în care s-au mutat efectiv banii dintr-un buzunar în altul, başca a mai scăzut şi procentul cotizaţiei?
– Noi am făcut următoarea gândire fiscală pe aceste cheltuieli. Ştim cu toţii că erau şi încă mai sunt societăţi comerciale în România care nu-şi achită cheltuielile…
– Sunt de stat!
– Şi de stat şi private.
– Majoritar de stat. Avem celebrele arierate.
– Sunt şi, şi. Chestiunea este în felul următor: în momentul în care transferi contribuţia de la angajator la angajat se consideră ca o stopare la sursă. Am redus cu 2,25% acele contribuţii şi le-am trecut în dreptul angajatului, pentru că deveneau o reţinere la sursă, iar reţinerea la sursă merge spre infracţionalitate dacă nu o achiţi.
– Şi nu era mai simplu ca statul să-şi plătească datoriile? Vedem că marii datornici erau CFR-ul, complexurile energetice…
– Acolo sunt analize economice care ţin de alt minister şi e vorba de asumări politice pe ceea ce se întâmplă acolo.
– Mă refer la Fondul de pensii…
– Eu vorbesc în general. Uitaţi-vă că în 2016 deficitul la Fondul de pensii era de 16 miliarde, iar acum este de două miliarde în condiţiile în care noi am avut patru majorări succesive de pensii. Deci, am majorat pensiile şi am redus şi deficitul.
– Şi atunci de ce trebuie să se împrumute actualul guvern să plătească pensiile?
– Dar nu se împrumută guvernul, oricare ar fi el, doar pentru achitarea pensiilor. Vreau să vă spun, dacă intrăm pe structura datoriei publice a României, în 2017, datoria publică era peste 37% din PIB, iar acum este de 35% din PIB, în situaţia în care noi am mărit cheltuielile cu masa salarială şi cu pensiile.
– Dar…
– Nu vorbesc de datoria nominală, care a crescut. Există un principiu: dacă cele 28 de state membre, până la Brexit suntem 28, au câte o mie de euro datorie publică, cine este cea mai îndatorată ţară? De aceea instrumentele UE vorbesc de raportarea la PIB, de aceea în Tratatul de la Maastricht este prevăzut pragul de 60% de îndatorare publică raportat la PIB. Nu mai spunem că sunt în UE ţări care au peste 100% datorie publică şi chiar SUA. Peste 60% din împrumuturile făcute au fost pentru refinanţarea unor credite venite din urmă, unul dintre ele este acea centură de siguranţă de 20 de miliarde de euro, astfel încât să nu mai avem datorii cu scadenţă pe termen scurt şi să transformăm o datorie matură din punct de vedere fiscal pe termen mediu şi lung. Mai puţin de 40% au fost finanţare curentă, unde intră şi salarii, şi pensii şi funcţionare. Nu ne-am împrumutat doar pentru salarii şi pensii: Asta este o lozincă.
– Cu alte cuvinte am aruncat povara pe copii şi pe nepoţi.
– Nu, acelea au fost achitate. Au fost achitate împrumuturi care aveau condiţii clar dezavantajoase pentru România, pe termen scurt şi cu dobânzi mari.
– Trecând pe termen mediu şi lung…
– Din 100%, în octombrie, până am fost noi la guvernare, 3% din datoria publică este pe termen scurt, iar 97% este pe termen mediu şi lung.
– Tocmai asta subliniam că devine o povară pe generaţiile viitoare.
– Nu folosiţi „povară”, când noi suntem la o rată a datoriei la 35% din PIB. Mergeţi pe o anumită lozincă: „Am îndatorat noi!” Dar ei ce fac acum? S-au îndatorat şi la dobânzi mai mari, şi mai mult şi la o diferenţă mai mare de curs valutar…
– Scăderile de rating, care influenţează costul creditului, vin din modul cum aţi guvernat ţara în ultimii trei ani.
– Da, sigur că da, numai că, în vară, Standard&Poor’s a dat rating pozitiv pentru România. Cum se face asta?
– De ce nu aţi renunţat la pensiile speciale sau de ce nu le-aţi impozitat? De ce aţi tot lungit-o atât?
– Noi nu am lungit-o. Legea are un anumit mers legislativ. Sunt două proiecte ale PSD depuse în Parlament pe această chestiune doar a pensiilor de serviciu, una progresivă, una de la o anumită sumă cu o impozitare de 90%. Au ajuns în Camera Deputaţilor la comisia de specialitate, am încercat să le discutăm, dar colegii din actuala majoritate au vrut să discutăm legile lor. Era o ordonanţă care prevedea plafonarea acestor pensii, dar dumnealor nu au mai susţinut-o şi va ajunge la vot final.
– Totuşi, care e soluţia, pentru că discrepanţele sunt uriaşe…
– Discrepanţele sunt uriaşe şi nu ar trebui să mai existe sub nici o formă. Este imoral ca cineva să aibă 1.000 – 1.500 de lei, bazat pe contributivitate şi altcineva să primească sume uriaşe, pentru că la un moment dat, cineva, şi nu e PSD-ul, i-a considerat mai special decât ceilalţi…
– De ce nu aţi luat nici o măsură cât aţi fost la guvernare? Aţi avut pâinea şi cuţitul în mână! Aţi avut trei ani!
– Noi am luat o măsură şi am plătit electoral. Urmăriţi ordonanţa 57 şi ordonanţa 59. Pentru asta am plătit electoral pentru că am plafonat la peste 160.000 de români pensiile, categorisite ca şi pensii speciale. Uitaţi-vă pe ordonanţele 57 şi 59!
– N-aţi făcut-o pentru magistraţi, de exemplu.
– În cazul magistraţilor a fost o încercare şi au atacat-o la Curtea Constituţională şi au avut câştig de cauză. Tocmai de aceea am venit cu un prag de impozitare peste o anumită valoare, pentru că nu mai poate să zică Curtea că este neconstituţional.
– Vedem încă pensii de 70.000 de lei lunar la nivel de magistraţi.
– Da, acolo a fost o situaţie specială. Sună foarte rău acest lucru. Sunt cazuri izolate, dar există. Acest lucru nu trebuie să mai existe.
– De ce nu s-a trecut la impozitarea progresivă?
– Ca să închidem acest subiect. Nu am făcut-o şi am plătit-o electoral, însă am făcut-o pentru 160.000 de oameni şi am plătit-o electoral şi din partea ălora pentru care am făcut-o. Acum există o nouă majoritate în Parlament, iar noi nu ne opunem. Să o facă ei.
– În ultimă perioadă votaţi la foc automat nişte legi, pe care tot dumneavoastră le-aţi votat invers în trecut, de exemplu recursul compensatoriu.
– Eu v-am dat un răspuns la această întrebare. V-am mai spus, m-am bazat pe specialiştii din partid şi am votat ca atare.
– Sunt mai multe exemple. De ce reveniţi asupra a ceea ce aţi votat anterior?
– Care sunt acele exemple?
– De exemplu, poziţia pe care o aveţi acum cu dublarea alocaţiilor.
– În primăvară, noi am aprobat legea plafoanelor, iar când au venit colegii liberali cu acel amendament le-am spus foarte clar că dacă facem acel lucru nu ne încadrăm în legea plafoanelor şi în deficitul estimat… Când s-a ajuns la modul cum aplicăm şi-au dat seama că au greşit, că nu se poate. Atunci, tot noi PSD am găsit soluţia şi am reintrodus în Parlament Legea plafoanelor, cu un amendament şi s-a putut introduce acel amendament.
– De ce nu aţi făcut acel lucru de la început?
– Grija noastră şi programul nostru erau un pic altfel şi anume gândirea pe familie, ca celulă. Să dăm anumite stimulente, pe rechizite, şcolarizare şi alte stimulente pe care vroiam să le implementăm, pentru copii care într-adevăr aveau nevoie, pentru că pe un copil a cărui părinţi au venituri bune, nu-l influenţează 80 de lei la alocaţie, cum pe un copil care trăieşte într-o familie cu salariul minim pe economie.
– Şi acum de ce aţi venit pe invers şi cereţi dublarea alocaţiilor?
– Aşa gândim noi acum, la momentul acesta.
– Legile justiţiei?
– Nu mă băgaţi pe mine în Legile justiţiei.
– Vă schimbaţi, ca partid, poziţia!
– Nu, aici, cu toată stima sunteţi în eroare. Acea prorogare de termen pentru pensionarea magistraţilor am făcut-o şi noi anul trecut, dar nu am considerat un titlul de glorie şi să ne batem cu pumnul în piept, că nu ştiu ce am făcut noi. Am făcut-o şi am mers mai departe. Este o lege făcută din 2004, nu de noi, care prevedea ca magistraţii să se pensioneze, la un moment dat, cu 20 de ani vechime. Or, noi am prorogat anul trecut acest termen.
– Cum a influenţat arestarea lui Dragnea cursul PSD-ului?
– A fost o lovitură năprasnică primită de PSD, ca în 26 mai să pierzi alegerile europarlamentare la un scor mic şi în 27 să-ţi aresteze liderul, dar am avut puterea să revenim cât de cât. Un partid ca PSD-ul, un partid de mase, cel mai mare partid din România, are capacitatea de regenerare.
– Sunteţi percepuţi ca un partid al „baronilor locali”. De ce aţi acceptat trei ani de zile discursul lui Dragnea doar pe problemele care îl vizau?
– Nu ştiu dacă acele probleme îl vizau doar pe el. Nu ştiu dacă… Există o cercetare care spune că aproape patru milioane de oameni sunt nemulţumiţi de termenele şi de tot ce se întâmplă în anumite procese ale lor, unele penale, unele civile. E o temă unde nu… Aşa cum cineva în Parlament se bazează pe ceea ce spun eu în probleme de muncă şi protecţie socială, aşa şi eu mă bazez pe ceilalţi specialişti. Nu e o chestiune de evitare, dar nu aş vrea să spun ceva care nu este în domeniul meu, ci să o spună specialiştii.
– Dar acei specialişti pe care i-aţi scos în faţă sunt: Şerban Nicolae, Eugen Nicolicea, Florin Iordache, Cătălin Rădulescu…
– Probabil o să-mi puneţi întrebarea aceasta şi în 2020 şi eu am să vă răspund că am plătit electoral pentru acest lucru.
– Nu aţi făcut nimic pentru infrastructura mare!
– Corect! Am plătit electoral şi pentru aceasta. Vreau să vă spun în felul următor, şi nu numai că nu am făcut noi, uitaţi-vă la acele proiecte care au fost oprite la un moment dat de nu ştiu ce ONG din nu ştiu ce ţară că trece pe dedesubt nu ştiu ce urs şi că pe deasupra zboară nu ştiu care liliac… Haideţi să facem în felul următor: luăm harta României şi trasaţi cum vreţi, să o haşurăm cu autostrăzi şi lăsăm salariul minim la 500 de lei şi satul românesc în noroi şi să vedem dacă se întorc românii.
– Cum îşi vede Marius Budăi viitorul politic?
– Îmi doresc să cred că am demonstrat până acum că orice funcţie am ocupat am rămas Marius Budăi. Aşa îmi doresc să fiu şi în continuare. Îmi doresc să mai candidez la un mandat de parlamentar pentru următorul ciclu electoral, după care vom vedea.
– Marius Budăi, nu simte o tară faptul că a făcut parte din Guvernul Dăncilă?
– Nu! Absolut deloc! Contrar tuturor discuţiilor publice şi a greşelilor asumate la un moment dat de premierul şi candidatul Viorica Dăncilă, Viorica Dăncilă era altfel. Era un om care te asculta, care înţelegea ceea ce îi spuneai…
