Aproape că nu există clasament făcut în vreun domeniu de activitate contemporană în care județul Botoșani să nu fie codaș. Studiul „Convergenţa digitală a României în raport cu UE” realizat de think-tank-ului INACO, arată că România converge către media UE la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ţine pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene. Unul dintre motive este și județul Botoșani, care se numără printre cele șapte judeţe care nu au reuşit să absoarbă efectiv încă niciun euro din fondurile europene dedicate digitalizării. Celelalte Hunedoara, Mehedinţi și Sălaj care nu au atras niciun euro din fondurile contractate, în timp ce județele Bacău, Caraş-Severin şi Satu Mare nu au contractat fonduri europene în acest sens. Primele patru judeţe care au contractat fonduri europene dedicate digitalizării, de peste 200 de milioane de lei, sunt Ilfov, Bucureşti, Cluj şi Iaşi. 26 de judeţe au contractat între 10 şi 100 milioane de lei, opt judeţe sub 10 milioane lei.
„Competitivitatea digitală ar trebui să fie un obiectiv regional şi naţional, un instrument de dezvoltare important în plină revoluţie digitală, iar absorbţia fondurilor europene – o prioritate a fiecărui judeţ. Ce ar mai trebui să facem? Să introducem educaţia digitală încă din primii ani de şcoală şi să creăm câte un SMART LAB – laboratoare educaţionale digitale inteligente – în fiecare şcoală, pentru a asigura accesul gratuit al tuturor copiilor la educaţie digitală inteligentă. INACO a reuşit crearea primelor trei Smart Lab-uri şi suntem în şantier cu următoarele două, în Bucureşti şi Călăraşi”, afirmă Andreea Paul, preşedintele INACO.
Statele europene cu cea mai ridicată rată a competenţelor digitale se îndepărtează de abordarea educaţiei digitale ca materie separată opţională sau obligatorie în şcoli, în schimb o integrează transdiciplinar în marea majoritate a domeniilor de studiu.
„Decalajele economiei şi societăţii digitale între România şi UE stagnează la 16 puncte procentuale în 2014 şi 2019. România converge către media UE la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ţine pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene. Decalajele se adâncesc în ultimii doi ani la competenţele digitale ale Capitalului Uman între România şi UE”, precizează Andreea Paul.
De asemenea, expertul civic Ioana Enache afirmă că România este pe ultimul loc în UE, cu doar 10% din populaţia României care are competenţe digitale peste nivelul de bază. „Digitalizarea rămâne un obiectiv nerealizat al Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014 – 2020, care îşi propune, iar noi abia am ajuns la 9%”, spune Enache.
În 2019, cele mai mari decalaje digitale ale României faţă de media UE sunt înregistrate la utilizarea serviciilor de Internet – 21,5%, integrarea tehnologiei digitale – 20,6%, servicii publice digitale – 19,7%, respectiv la capitalul uman – 16,9%, iar cele mai mici decalaje digitale marcăm, aşa cum ne aşteptam la conectivitate – 5,8% sub media europeană.
