Lovitură crâncenă primită de liberalii botoșăneni la doar două zile după realegerea președintelui Iohannis pentru un nou mandat de cinci ani.
Prefectul Dan Șlincu a emis „Ordinul privind constatarea încetării de drept, înainte de termen, a mandatului de primar al comunei Cristinești”. Este vorba de primarul Marinel Stredie, care, potrivit unei evaluări a Agenției Naționale de Integritate (ANI), ar fi fost conflict de interese în perioada 17 iunie 2008 – 13 august 2013. În calitate de primar, Marinel Stredie a încheiat contracte cu societatea comercială la care deţinea calitatea de acţionar majoritar. „Raportul ANI a fost comunicat Instituției Prefectului în anul 2013, ulterior fiind contestat în instanță de domnul primar. În anul 2019, în urma Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Raportul ANI a rămas definitiv. Astfel, potrivit Codului Administrativ, în această speță prefectul constată o situație de fapt, nefiind învestit cu abilitatea de a verifica motivele care au stat la baza acestei situații”, a declarat prefectul Dan Șlincu
Primarul comunei Cristinești nu mai poate ocupa o funcție eligibilă pentru o perioadă de trei ani de la data încetării mandatului. Ordinul prefectului își produce efectele de îndată și poate fi contestat la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
„O să consult și eu un avocat să vedem ce se poate face. Probabil că o să contest. O să încerc să mergem mai departe”, a declarat primarul demis al comunei Cristinești.
Atribuțiile de primar urmează să fie preluate de viceprimarul comunei Cristinești, până la organizarea alegerilor locale de anul viitor.
Marinel Stredie este primar în Cristinești din 2004. El a fost membru al Partidului Ecologist, iar acum al PNL. La alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis a fost înfrânt în Cristinești, obținând un scor de 47,18%.
În perioada incriminată de ANI, în calitate de primar, Marinel Stredie a încheiat trei contracte de deszăpezire, în valoare totală de aproximativ 36 de mii de lei, cu Agromec SA Dragalina, unde figura ca acţionar majoritar, iar soţia lui era gestionară. Iniţial, el a fost achitat, dar ulterior Curtea de Apel Suceava l-a condamnat la plata unei amenzi penale de 1.000 de lei. Concomitent, el a deschis o altă acţiune în contenciosul administrativ solicitând anularea deciziei ANI, dar a pierdut o definitiv la Înalta Curte.
