Cazul Bursei de pește de la Tulcea ilustrează perfect modul în care autoritățile române, indiferent de culoarea politică, înțeleg să se folosească de fondurile europene pentru dezvoltarea țării.
La sfârșitul săptămânii trecute, în timpul vizitei pe care a făcut-o la Botoșani, ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, declara că Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) va trebui să returneze Uniunii Europene o sumă de 14,9 milioane de lei (n.r. – trei milioane de euro), aferentă unui proiect cu finanţare europeană al cărui scop era crearea unei burse de peşte la Tulcea.
Comisia Europeană a notificat Ministerul Agriculturii cu privire la necesitatea restituirii fondurilor, ca urmare a deficienţelor înregistrate în implementarea proiectului. „Au făcut la un moment dat, în 22 martie, au inaugurat bursa de peşte. Practic, ce se dorea cu această bursă de peşte? Practic, să se liciteze şi să comercializeze toată producţia piscicolă din Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării. Trebuiau să aibă un sediu, un punct de colectare la Chilia, mijloace de transport şi un sistem informatic. La auditul care a fost făcut de Curtea de Conturi, nu de către noi, s-a constat următoarele: singurele tranzacţii care s-au făcut au fost două tranzacţii în ziua inaugurării. Totul a fost doar pentru acea zi a inaugurării. Apoi, deficienţe grave: punctul de colectare nefuncţional, fără apă, fără nimic, navele de transport nu erau înregistrate şi nu era obţinută nicio autorizaţie esenţială. A venit din partea Comisiei, pentru că a fost pe bani europeni, că trebui să înapoiem 14,96 milioane de lei”, a afirmat Oros.
Ministrul Agriculturii a cerut Corpului de control pe care îl coordonează să efectueze verificări cu privire la proiectul din Tulcea. „Când auditul se va termina, pentru că am trimis şi noi Corpul de control, (…) să vedem ce s-a întâmplat, cine este vinovat pentru pierderea acestor sume şi pentru aceste investiţii făcute, în opinia noastră, prost, să vedem cum putem salva ideea. Ideea este generoasă, de a avea o bursă de peşte şi de a stimula producţia de peşte care este în România, pentru că noi deocamdată cumpărăm de afară cam 85% din consumul de peşte”, a adăugat Adrian Oros.
El a susţinut că în acest proiect era prevăzută şi achiziţia unui elicopter pentru ANPA, însă procedura de licitaţia a fost sistată.
Un proiect început de Emil Boc
Proiectul Bursei de pește de la Tulcea a fost depus spre finanțare în 2011 de ANPA, o instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Acest lucru s-a întâmplat pe vremea fostului președinte al Consiliului Județean (CJ) Tulcea, Victor Tarhon (PDL), dar investiția a fost finalizată abia în 2016, fără a fi însă racordată la utilități.
Achim Irimescu, fostul ministrul tehnocrat al Agriculturii din Guvernul Cioloș, în momentul finalizării construcției, a taxat această eroare și a demarat o anchetă, dar rezultatul anchetei nu este cunoscut nici astăzi.
După alți trei ani, cât a durat racordarea la utilități a clădirii, autoritățile au inaugurat Bursa abia în 2019, cu mare tamtam, în prezența fostului premier Viorica Dăncilă, a ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fostului ministru de Interne, Carmen Dan, a fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, și a președintelui CJ Tulcea, Horia Teodorescu (PSD).
La trei zile de la inaugurarea din 11 aprilie, bursa s-a închis. Grigore Baboianu, director al Bursei de pește, declarat PressHub că instituția nu este încă funcțională și că a fost inaugurată pentru că altfel autoritățile ar fi trebuit să plătească penalități.
Probleme și la Casa de Comerţ „Unirea”, carea care trebuia să gestioneze Bursa de pește
Adrian Izvoranu, consilier al fostului ministru al Agriculturii Petre Daea, a fost numit director al Casei Române de Comerț Agroalimentar „Unirea” , o societate înființată în ianuarie 2019, cu capital integral de stat, care a luat în comodat Bursa de pește din Tulcea
Casa de Comerț „Unirea” a fost înființată pentru a-i pune în legătură pe fermierii și producătorii români cu potențialii clienți pentru a facilita vânzarea producțiilor. Tot Casa de Comerț urma să negocieze marfa în numele pescarilor din Tulcea și Constanța care își vor vinde peștele prin Bursă. Adrian Izvoranu explica că Bursa a fost concepută greșit încă de la începutul proiectului. Din cauza proiectării greșite, spunea Izvoranu, în Bursă s-au făcut investiții inutile (calculatoare, monitoare etc.) care nu vor fi folosite pentru că nu vor exista mai mulți brokeri, ci unul singur, Statul.
Adrian Izvoranu a recunoscut faptul că la inaugurarea Bursei a fost făcută o tranzacție demonstrativă care să le arate premierului și miniștrilor prezenți la Tulcea că sistemul este funcțional din punct de vedere tehnic, dar nicidecum că Bursa ar fi deschisă tranzacțiilor.
Izvoranu promitea însă să remedieze situația, până în iunie 2019, lucru care nu s-a întâmplat însă.
Mai mult, tot la Botoșani, ministrul Adrian Oros a lăsat să se înțeleagă faptul că va închide Casa de Comerț „Unirea”, din cauza problemelor care există în funcționarea ei. „Și-a pus singură cruce”, pentru că acolo sunt „probleme cu iz penal”, declara noul ministru al Agriculturii.
„În prima mea zi de mandat cei din Consiliul de Administraţie au venit să-mi spună că acolo ar fi, şi citez, «probleme cu iz penal», iar «magazinele sunt nişte butaforii». Drept pentru care am trimis Corpul de control, să vedem dacă într-adevăr aşa este. Şi, în urma anchetei, vom vedea ce s-a întâmplat acolo. Sper să nu fie ceea ce au spus dânşii şi, de la o idee, sigur, iniţial bună, să se ajungă la cu totul altceva, la interese clientelare şi cu iz penal”, susține ministrul Oros.
Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” a deschis două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti, din lanţul de 60 de magazine cu produse tradiţionale provenite de la micii producători români propuse a fi deschise în acest sistem. Casa de Comerţ intenţiona să pună la dispoziţia micilor producători centre de colectare a produselor, inclusiv unele mobile, dar şi o reţea de distribuţie.
