Apa Lacului Ursu prezintă particularităţi care o fac potrivit pentru tratarea afecţiunilor reumatice, endocrinologice şi cardiovasculare.
După formarea Lacului Ursu din Sovata, în anul 1875, în zonă s-a dus vestea că această apă tămăduieşte diferite boli de tip reumatismal, iar după mai bine de o jumătate de secol aici a fost înfiinţată prima bază de tratament. În scurt timp de la formarea Lacului Ursu, cel mai important lac dintre cele cinci lacuri cu apă sărată existente în actuala staţiune Sovata – între care Aluniş, Roşu şi Verde, Lacul Negru şi Lacul Mierlei – oamenii şi-au dat seama că lacul este deosebit faţă de celelalte, nu atât ca dimensiuni, cât mai ales prin temperatura apei, potrivit Agerpres.
Oamenii de ştiinţo spun că după cercetările care s-au făcut a rezultat că Lacul Ursu prezintă fenomenul de heliotermie, ceea ce înseamnă că la sfârşitul perioadei lui de încălzire, adică pe la mijlocul sau sfârşitul lunii iunie, temperatura apei la adâncimea de 1,5 metri, acolo unde este termoclima lacului, poate să ajungă la 50 de grade Celsius. După deschiderea sezonului de balneaţie, adică la sfârşitul lunii iunie, starturile din lac se omogenizează, apă ajunge la 33-34°C, iar apoi urmează încontinuu să se răcească, mai ales din luna august, când încep nopţile răcoroase.
„Acest fenomen de heliotermie face că Lacul Ursu să fie cel mai important din Sovata, şi nu numai în Sovata, ci la nivelul Europei şi chiar a globului, este un fenomen unicat. Sunt foarte puţine lacuri care prezintă acest fenomen de heliotermie, Lacul Ursu fiind cel care are cel mai pronunţat efect (…) Fenomenul de heliotermie a fost cercetat, studiat intens de institutele de specialitate din ţară, un exponent care realizează o comasare a tuturor cercetărilor şi dau acceptul pentru a se putea folosi sau a nu se putea folosi un zăcământ mineral fiind Institutul Naţional de Balneologie, cu sediul în Bucureşti”, a declarat directorul SC Balneoclimaterica SĂ Sovata, Fulop Nagy Janos.
Pentru conservarea căldurii lacului, Fulop Nagy Janos a spus că scăldatul este permis doar în anumite perioade ale zilei, dar niciodată înainte de ora 10,00, şi numai într-o anumită porţiune a lacului.
Lacul Ursu din staţiunea Sovata, Mureş, deţine trei recorduri mondiale şi anume: cel mai mare lac helioterm din lume, singurul lac natural căruia i se cunoaşte cu exactitate data formării şi singurul lac cu apă sărată înconjurat de vegetaţie bogată.
Cel mai mare lac helioterm din lume
Cu un nume primit datorită formei sale asemănătoare cu o blană de urs, lacul din staţiunea Sovata este un adevărat magnet pentru turiştii ajunşi în zona Mureşului. Lacul are suprafaţa de peste 40.000 mp, adâncimea de 18 m şi salinitatea medie de 250 g/l. Fenomenul de heliotermie se referă la prezenţa unui strat izolator de apă dulce la suprafaţa lacului care permite păstrarea căldurii în apa sărată şi împiedică iradierea căldurii în atmosferă.
Fenomenul de heliotermie al lacului Ursu a fost descoperit în jurul anului 1900 şi datorită suprafeţei sale întinse, acesta a fost declarat cel mai mare lac helioterm din lume.
Singurul lac natural căruia i se cunoaşte data formarii
Lacul Ursu s-a format în urma prăbuşirii unei exploatări de sare în data de 27 mai 1875. Acest aspect îi aduce lacului cel de-al doilea record mondial deoarece este singurul lac natural căruia i se cunoaşte cu exactitate data formarii. Încă de la început, lacul a prezentat particularităţi care îl fac potrivit pentru tratarea afecţiunilor reumatice, endocrinologice şi cardiovasculare.
Singurul lac cu apă sărată înconjurat de vegetaţie bogată
Ultimul aspect pentru care lacul este faimos îl reprezintă vegetaţia bogată din jurul său, care se datorează solului vulcanic depus în timp. Masivul de sare din jurul lacului este acoperit cu un strat argilos care favorizează dezvoltarea unui tablou ce include fagi, stejari, carpeni, aluni, meri, urzici, ghiocei, păpădii şi rostopasca. Fauna locului este reprezentată de capre negre, urşi bruni, cocoşi de munte, căprioare şi mistreţi.
