În timpul vizitei electorale prin județul Suceava a premierului demis, Viorica Dăncilă, o bătrânică s-a apropiat de ea și i-a spus „Vrem să fiți stăpâna noastră”. Scena asta spune totul despre cele două Românii care se înfruntă duminică la urne. Avem, pe de o parte, o Românie devenită dependentă de conducători. Sunt în principal oameni necăjiți, milioanele alea de oameni cu care se laudă pesediștii că i-au scos din sărăcie. Cum i-au scos? Foarte simplu, le-au dat niște bani, la fel cum au făcut cu bugetarii. Normal ar fi fost să îi ajute să se ajute singuri, subvențiile să dispară după ce respectivii sunt învățați să își găsească un loc de muncă, să se descurce. Dar asta nu se poartă la PSD, că nu ar mai avea respectivii nevoie de stăpâni, nu?
De partea cealaltă, avem oamenii care nu mai vor să audă de stăpâni și de aroganța unor aleși care se cred buricul pământului, indiferent din ce partid vin. Partea bună e că România celor fără stăpân devine mai mare. Una din explicaţii e chiar guvernarea PSD din ultimii trei ani. Cealaltă e independentă de guvernări și e analizată excelent de sociologul Barbu Mateescu, care compară numărul de absolvenți de studii superioare din 2010 și din 2019, numărul de conturi de facebook, de conexiuni la internet, etc. Toate au crescut simțitor, în special în mediul urban. De aici vine și închegarea unor mișcări de protest, a oarecare civism în societatea românească. Chestie pe care partidele mari o cam ignoră și se va întoarce împotriva lor, partidele noi țin cont de asta și se adresează acelor oameni. Iar oamenii ăștia au creier, au salarii, nu au nevoie de pomeni de la stat. Sunt mai greu de agățat doar cu politicile legate de milogeală ale PSD.
Pesediștii simt asta și de aici campania lor bazată pe patriotism de doi bani. Plus inducerea fricii printre români. Ceea ce e jegos, după părerea mea, să te sprijini pe fricile oamenilor. Cică liberalii vin la putere și pârjolesc tot, salarii, pensii, închid spitale, austeritate. Nu am o părere extraordinară despre liberali, dar nici cretini nu sunt. Nu mă aștept la miracole, ba dimpotrivă, probabil nici reformele care trebuiesc făcute nu or să le facă, tot din populism.
Iar tehnica asta pesedistă de includere a fricii în procesul de votare nu e nouă. A început de la Iliescu, cu președintele pentru liniștea noastră, apoi veneau moșierii să ne ia pământurile, apoi nu ne vindeam țara. Și tot așa, până la Dragnea, care a găsit asasini din priviri și europeni cărora le e ciudă că în România se trăiește așa bine. Pe frică s-au bazat nu doar în ultimii trei ani, ci în ultimii treizeci.
Amenințările nu sunt doar pentru alegători. Ci și pentru membrii de partid sau bugetari. Membrii de partid care nu se supun sunt excluși, iar bugetarii care au avut inconștiența să se înscrie în alt partid decât PSD anunță că nu participă la campania electorală, de frică să nu își piardă slujba.
Pe lângă arsenalul acesta de inducere a panicii, anul acesta, pesediștii îi îndeamnă pe români să voteze cu inima. Nici nu ar avea cum să zică altfel, săracii, candidatul lor este Viorica Dăncilă.
De fapt, mai întâi trebuie să votăm, în general. Să nu uităm că, în 2016, din absenteismul la urne a apărut Dragnea și gașca lui de nechemați. Apoi mai trebuie să votăm folosindu-ne mintea, evident, inima să o lăsăm pentru povești de dragoste și filme indiene. Și indicat ar fi să votăm ca și cum drepturile noastre ar depinde de asta, nu banii. Vedem unde ne-a adus votul pentru bani în numai trei ani, sub guvernarea pesediștilor. Oamenii normali au fost alungați de prin instituțiile statului, iar nepriceperea, prostia și subțirimea cunoștințelor a devenit lege, chestie cu care pesediștii se fac de râs zilnic.
Exemple sunt nenumărate. La Satu Mare i-au dat Vioricăi Dăncilă o sabie de samurai, din aia mică, cică e o luptătoare. La ultima vizită, cea de la Focșani, a vizitat maternitatea, vezi bine, e mamă iubitoare, adică. A luat în brațe nou născuți din secția de neonatologie (unde nu intră nimeni, în mod normal), venind direct de pe stradă și purtând invers halatul de spital, ăla de unică folosință.
Și tot așa, ziua și evenimentul sau declarația. Că mai face și declarații. După ce a zis că cei care vorbesc engleza sunt trădători de țară, la Mărășești a spus așa: “(…) lupt, într-adevăr, cu candidatul Iohannis, nu lupt împotriva unui om, lupt împotriva unei țări în care să se regăsească toți românii”. Aici are dreptate, săraca, chiar asta a făcut.
Eu zic să îi ia cineva sabia aia înapoi că, dacă își dă seama ce debitează, cine știe ce-și mai face. Înainte de alegeri.
