La sfârșitul lunii septembrie, după ce s-a întors din concediul medical, președintele Consiliului Județean (CJ), Costică Macaleți, refuza să inițieze proiectul de hotărâre privind participarea instituției pe care o conduce la înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus. A fost nevoie de inițiativa grupului de consilieri județeni ai PSD, în frunte cu vicepreședintele CJ, Dorin Birta, pentru ca proiectul să ajungă pe ordinea de zi și să fie votat ulterior de toți cei prezenți. După o lună, în ședința de CJ de pe 31 octombrie, s-a aflat că Macaleți, în calitatea sa de președinte al CJ, va fi șef de drept al ITI Țara de Sus.
„În urma unui vot dat de aceste 13 UAT-uri (n.r. – unitățile administrativ teritoriale fondatoare ale ITI Țara de Sus) s-a stabilit numărul de membri ai consiliului director, președintele în persoana președintelui Consiliului Județean, domnul Costică Macaleți, vicepreședinții și cei trei cenzori”, a declarat Dorin Birta.
Costică Macaleți susține că a acceptat funcția pentru că aceasta este una deținută de drept de către președintele CJ Botoșani și că este una neremunerată. „Președinția ITI Țara de Sus se schimbă odată cu schimbarea președintelui CJ. Nu este o funcție remunerată. E diferit de Zona Metropolitană. Doar cenzorii vor fi plătiți o dată pe an, cu sume mici”, a declarat Macaleți, adăugând că „dat fiind faptul că sunt un tip valoros, toți cei 11 consilieri PSD care au inițiat hotărârea de participare a CJ la această asociație m-au desemnat președinte”.
Printre cenzori se află și consilierul județean liberal Gheorghe Sorescu, unul dintre cei care au votat împotriva înființării ITI Țara de Sus la ședința CJ-ului din luna august.
Tot în ședința de la sfârșitul săptămânii trecute s-a stabilit participarea CJ Botoșani cu un aport de 1.000 de lei la constituirea patrimoniului Asociației. Hotărârea a fost precedată de un schimb de replici între consilierul liberal Radu Anton și vicepreședintele CJ Dorin Birta pe seama modului în care va fi făcută strategia de dezvoltare în baza căreia se va putea accesa linia de finanțare europeană.
Consilierii județeni au aprobat transmiterea cu titlu gratuit, către ITI Țara de Sus, pentru o perioadă de trei ani, a unui spațiu din clădirea de pe Strada Cuza Vodă, în care a funcționat Evidența Populației.
ITI Țara de Sus, doar o intenție salutară
ITI Țara de Sus, potrivit inițiatorilor, este una menită să ajute la dezvoltarea „comunităților rurale și urbanul mic” din Câmpia Moldovei. Ea ar urma să funcționeze pe principiul unei zone defavorizate, care să atragă fonduri europene, integrat, de pe mai multe programe de finanțare în exercițiul bugetar următor, adică 2021-2027. Modelul este copiat după o asociație care funcționează în Delta Dunării, iar o altă asociație de acest gen este în fază de constituire foarte avansată în Valea Jiului.
Prezent la începutul lunii octombrie la Botoșani, ministrul demis al Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu a recunoscut indirect că, deocamdată, totul este doar un joc de imagine și că nu se cunoaște bugetul disponibil, care s-ar putea ridica la câteva sute de milioane de euro. Potrivit acesteia, lucrurile nu vor deveni certitudine„până noi nu terminăm la nivel european discuțiile pe buget și pe regulamente și România nu termină toată construcția programelor operaționale”. „Este un drum lung”, concluziona Roxana Mînzatu.
