Subcomisarul Ionuţ Daniel Apostol, din cadrul Serviciului Rutier, susţine că înmulţirea numărului de maşini vine la pachet cu o mulţime de schimbări, iar prioritatea maximă a autorităţilor ar trebui să fie investiţiile în infrastructură şi modernizarea condiţiilor din trafic
Reporter: – Aţi văzut ce se întâmplă pe şoselele din judeţ. Ce merge, ce nu merge, ce ar trebui schimbat?
Ionuţ Daniel Apostol: – Asistăm în ultimul timp la o creştere fără precedent a numărului de autovehicule. A crescut foarte mult parcul auto şi chiar am văzut o ştire că România ar fi pe primul loc în Europa la înmatriculări de vehicule noi. Mă gândesc ce creştere este la maşinile second hand, dacă la cele noi suntem pe primul loc. Iar acest lucru se întâmplă de câţiva ani, cu impact direct asupra evoluţiei numărului de accidente. Este extrem de dificil să scazi numărul de accidente, în condiţiile în care parcul auto creşte de la un an la altul. Ar însemna ca infrastructura să anticipeze fenomenul şi să se dezvolte în acest sens, dar acest lucru nu se întâmplă.
– Se tot spune despre poliţişti că stau la pândă cu radarele şi că „vânează” şoferii. Asta pentru că ar avea o normă de amenzi…
– Este o poveste cu care suntem obişnuiţi deja, însă acest lucru nu se întâmplă. Invocarea asta a planului de amenzi nu are nici o bază juridică şi nu se regăseşte în niciun act normativ. Există principiul acţiunii continue, adică poliţistul în momentul în care se află în teren trebuie să acţioneze şi să vegheze continuu asupra modului de desfăşurare a traficului şi să ia măsurile de sancţionare împotriva celor care nu respectă normele rutiere. Pe de altă parte, numărul sancţiunilor este şi normal să aibă o evoluţie dinamică, în strânsă legătură cu numărul de accidente. În plus, scopul nostru nu este de a da amenzi, ci de a reduce numărul de accidente.
– Le este interzis poliţiştilor să amplaseze radarul la doi metri de indicatorul de intrare în localitate şi în curbe închise?
– Cu aparatul radar se lucrează după un anumit grafic, radarul nu este amplasat după cum i se pare poliţistului. Trebuie înţeles, o dată pentru totdeauna, că statul la pândă este invocat de către cei care primesc sancţiuni. Se fac planificări, aprobate de şeful Serviciului Rutier, cu poliţiştii şi autospeciala desemnată. Aceste planuri se adaptează permanent în funcţie de dinamica accidentelor. Nu este reglementată însă o distanţă anume de indicator, însă asta ţine de orientarea şi de tactul poliţistului, pentru că, nu cred că ajungi niciodată să previi accidentele dacă stai la doi metri de indicator şi să-l prinzi pe şofer chiar atunci când iese din localitate. Cât priveşte amplasamentul în curbe, eu cred că este vorba şi de siguranţa în trafic, atât a ta ca poliţist, cât şi a celui pe care îl opreşti. În plus, că tot veni vorba de radare, aţi văzut că anul acesta Curtea Constituţională a respins de două ori acea propunere legislativă privind radarele, care în opinia unora ar trebui să fie numai inscripţionate. Consider că în aceste privinţe lucrurile sunt destul de clare.
– Dar vă nemulţumeşte ceva în comportamentul poliţiştilor rutieri?
– Îmi doresc să cred că nu numai în Poliţia Rutieră, ci în general în poliţie, există o disciplină destul de bună în rândul poliţiştilor. Cu resursele pe care le avem şi cu legea care este, consider că facem faţă provocărilor destul de bine.
– Sunt din ce în ce mai multe cazuri de agresivitate în trafic. S-a găsit acea soluţie care să-i pedepsească pe huliganii din trafic?
– Da, se vede o creştere a acestor şoferi nervoşi şi indisciplinaţi. S-au efectuat o serie de demersuri pe care noi le considerăm benefice şi care sperăm să fie extinse la nivelul întregii ţări. Mă refer aici la acele judeţe pilot în care poliţiştii rutieri sunt dotaţi cu camere video, am discutat cu colegi care au făcut parte din acest program şi au fost mulţumiţi. Trebuie spus că orice poliţist rutier a fost pus de-a lungul carierei lui în situaţii neplăcute, de a da peste un şofer recalcitrant, care nu s-a rezumat doar la violenţă verbală, ori colegii care au făcut parte din acel program au spus că în momentul în care şoferii observau acele camere video sau erau atenţionaţi cu privire la existenţa lor, atitudinea se schimba brusc.
– Dar apropo de conducătorii auto, se obţine prea uşor permisul de conducere?
– Noi ne dorim să credem că ai noştri colegi de la Serviciul de permise sunt exigenţi şi acordă permisele conform exigenţelor. Într-adevăr, poate tinerii din ziua de azi sunt mult mai dornici să obţină permisul de conducere imediat ce au împlinit vârsta de 18 ani, dar mai sunt şi cei care au obţinut permisul de conducere în trecut şi nu au mai urcat la volan. Acestea sunt însă o serie de circumstanţe în care noi nu avem posibilitatea legală de a le controla sau de a interveni.
– Aţi făcut o analiză a accidentelor produse în judeţ?
– Situaţia accidentelor este într-o uşoară creştere, şi mă refer aici la accidentele grave. Mai exact, avem 113 accidente grave, cu 11 mai multe decât anul trecut, iar numărul persoanelor decedate a ajuns la 25, în creştere cu 9, în timp ce numărul răniţilor grav a ajuns la 99, cu şapte mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cauzele sunt cam aceleaşi în ultima perioadă pentru că avem un top de cinci şase cauze care se tot schimbă între ele. Anul acesta, pe primul loc ar fi indisciplina pietonală, urmată de viteza excesivă sau neadaptată şi căruţaşi ori biciclişti.
– Ce arată aceste cifre?
– O lipsă a educaţiei, combinată cu neatenţie. Pentru că, dacă ne referim strict la prima cauză, indisciplina pietonală, multe dintre accidente au avut loc pe fondul traversărilor neregulamentare, pe străzile oraşelor, iar în mediul rural din cauza deplasărilor pe marginea drumurilor sau chiar pe mijlocul şoselei, sub influenţa băuturilor alcoolice şi fără articole de îmbrăcăminte cu elemente reflectorizante.
– Aţi pomenit de băuturile alcoolice. Se poate vorbi de un fenomen la Botoşani?
– Ce pot să spun este că dintre cele 113 accidente grave au existat 29 de cazuri în care autorii erau sub influenţa băuturilor alcoolice. În acest context, am putea spune că alcoolul influenţează, indirect, producerea accidentelor rutiere. Ce am constatat noi a fost însă altceva – cei băuţi au făcut parte din toate categoriile de participanţi la trafic, şase fiind căruţaşi, 14 conducători auto, trei biciclişti, dar şi şase pietoni.
– Se bea mai mult la noi decât în alte părţi?
– Este greu de spus. Noi avem statistica naţională şi la fel se întâmplă şi în alte judeţe. Ba chiar pot să spun că Botoşaniul este în coada clasamentelor, atât la numărul de accidente comise de cei aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice, cât şi la constatări. Dar cred că altceva reiese din această situaţie – când eşti băut, eşti vulnerabil.
– Cine şi cum greşeşte mai mult?
– Vina este împărţită pe categorii de participanţi la trafic, iar ce putem face noi este să fim mai prezenţi în trafic. Degeaba atenţionezi un căruţaş că este băut, că el nu va înţelege nimic. La fel şi un pieton care merge băut pe mijlocul drumului. Acestea sunt abateri care trebuie sancţionate de îndată şi să ne asigurăm că acea persoană vulnerabilă este scoasă din trafic cât mai repede cu putinţă.
– Se vorbea de condusul defensiv, iar Victor Ponta a venit cu o propunere – ca şoferii să participe, odată la trei ani, la un curs de conducere defensivă. Cum vi se pare ideea?
– Sincer, nu am auzit de o asemenea propunere şi nici nu am văzut vreo dezbatere pe această temă, dar orice idee în acest sens este binevenită. Trebuie analizat modul în care trebuie implementat. Ce pot să spun este că şi cei care aspiră la permisul de conducere ar trebui să înveţe aceste noţiuni. De altfel, în manualele de legislaţie rutieră există un capitol dedicat conduitei preventive, în care eşti învăţat şi cum să previi, pentru că de multe ori nu este suficient să ştii doar să conduci. Asta pentru că de multe ori poţi fi victima unui accident rutier fără să fie vina ta, ori dacă aplici acele noţiuni de conduită defensivă poţi preveni multe.
– Cum se manifestă la Botoşani agresivitatea şoferului în trafic?
– De multe ori, agresivitatea vine la pachet cu acest consum de alcool. Alteori, sunt forţate trecerile la semafor, se enervează când cei din faţă merg mai încet şi încercă depăşiri neregulamentare. Au existat şi situaţii mai tensionate, dar nefiind vorba de accidente rutiere au intervenit colegii de la Ordine Publică.
– Şi cum s-ar caracteriza la ora actuală fenomenul rutier din Botoşani?
– Vedeţi dumneavoastră, creşterea numărului de maşini nu duce doar la accidente. A crescut inclusiv nervozitatea şoferilor, a crescut numărul de zone în care, în anumite intervale orare, este nevoie de prezenţa agenţilor rutieri care să dirijeze traficul. În plus, s-a ajuns să se petreacă mai mult timp în trafic. Vreau să vă spun că schimbările s-au petrecut în timp, iar cei de aici, care ne confruntăm zilnic cu aceste probleme, aproape că nu am remarcat acest lucru, însă dacă ar fi să se dea timpul în urmă cu 10 ani s-ar vedea că lucrurile s-au schimbat destul de mult.
– Aveţi vreo explicaţie pentru ce se întâmplă în prezent?
– Educaţia ar putea fi o explicaţie. Şi de ce spun asta – pentru că atunci când traficul este aglomerat, nu te ajută cu nimic să înjuri, să claxonezi. La fel şi în celelalte cazuri. Cât priveşte aglomeraţia, problema principală o reprezintă lipsa infrastructurii pentru că, dacă ne uităm în jur, drumurile au rămas cam aceleaşi.
– Ce aţi făcut, ce nu aţi făcut şi ce se poate face pentru ca situaţia să intre pe făgaşul normal?
– Noi considerăm că ne-am făcut treaba şi continuăm să ne facem datoria, indiferent de situaţie. Poate că mă repet, însă pentru ca lucrurile să intre pe făgaşul normal, acum ar fi nevoie ca şi ceilalţi să intervină şi mă refer aici la cei care se ocupă de infrastructură. Se simte nevoia de drumuri noi şi de modernizarea condiţiilor din trafic.
