În calitate de terţ poprit, Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Botoşani este obligată de lege să înregistreze popririle care vin de la diverşi creditori: credite de la bănci, CAR-uri, executori judecătoreşti, furnizori de utilităţi sau taxe şi impozite.
La Botoşani, 2.700 dintre pensionari nu-şi încasează lunar tot venitul, parte din el mergând în contul unor datorii. Dintre aceştia se detaşează patru vârstnici, care conduc topul datornicilor vânduţi. Ei ar trebui să trăiască mii de ani pentru a-şi putea plăti datoriile la bănci. Cea mai mare datorie pe care un bătrân o are este de 9.920.705 lei, adică puţin peste două milioane de euro. Cum lui i se opresc din pensie câte 241 de lei, acesta ar trebui să trăiască încă 3.430 de ani pentru a-şi stinge debitul. Pe locul doi este un vârstnic cu o datorie de 7.105.116 lei, adică 1,5 milioane de euro. La o poprire lunară de 174 de lei, acesta ar mai trebui să trăiască încă 3.402 ani pentru a-şi putea plăti datoria.
Seniorul care este „obligat” să trăiască cel mai mult pentru a-şi achita datoriile este pe locul 3 în topul nominal cu suma de 7.102.343 de lei, adică tot aproximativ 1,5 milioane de euro. Cum lunar lui i se opresc 117 lei, el mai are nevoie de 60.704 luni să achite debitul, adică, nici mai mult, nici mai puţin de 5.059.
Printre marii datornici este şi o persoană căreia i se reţin lunar câte 110 lei pentru achitarea unei creanţe de aproximativ 6,1 milioane lei. Aceasta şi-ar stinge toate datoriile dacă ar mai apuca să trăiască încă 4.608 ani.
„Nu ştiu cum băncile au dat credite atât de mari unor persoane vârstnice”
„În general, aceste datorii vin de la bănci sau ANAF. Nu ştiu cum băncile au dat credite atât de mari unor persoane vârstnice. Nu este exclus ca ele să fi fost păcălite şi să se fi făcut societăţi în numele lor, care au făcut datoriile, iar acum bătrânii sunt buni de plată”, a declarat Cristina Anton, directorul CJP Botoşani, care a adăugat că legea îi obligă să pună poprire pe venituri şi să vireze banii în conturile executorilor, băncilor, Fiscului sau ale altor creditori, deşi CJP nu primeşte niciun comision. „Iniţial au fost comisionate aceste acţiuni, dar, odată cu eliminarea celor 102 taxe nefiscale s-a eliminat şi acest comision. Noi lucrăm pentru executori, bănci sau furnizori de utilităţi fără a fi plătiţi, în condiţiile în care nu este vorba de puţină treabă. Pe undeva, e bine că s-a ridicat acel comision, pentru că, până la urmă, tot pensionarul trebuia să-l suporte”, a mai spus şeful CJP Botoşani.
Criterii stabilite pentru un trai rezonabil
La începutul anului, Comisia de Insolvenţă la Nivel Central, din care fac parte, printre alţii, reprezentanţi ai Ministerului Muncii, a publicat în Monitorul Oficial o decizie privind aprobarea criteriilor generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil. Astfel, pentru o persoană care locuieşte în mediul urban, valoarea coşului minim este, potrivit deciziei publicate, de 797 de lei pentru fiecare adult. Potrivit ministrului demis al Muncii, Marius Budăi, acesta este „un prag valoric sub care omul să nu poată fi executat, fie de bănci, fie de alţi executori”.
Pe de altă parte, în contul unei datorii nu se poate reţine mai mult de o treime din pensie sau jumătate, dacă este vorba de două sau mai multe datorii.
Cea mai mare poprire făcute de CJP Botoşani se ridică la suma de 1.798 de lei. Aceasta reprezintă 50% din pensie şi este făcută în contul mai multor datorii care se ridică la 40.929 de lei, care ar putea fi stinse în următorii doi ani.
Unui alt pensionar i se opresc lunar 1.593 de lei în contul unei datorii de 2.916 lei.
Reprezentanţii Casei de Pensii susţin că cei mai mulţi pensionari au restanţe la utilităţi şi chiar dacă sunt nemulţumiţi de faptul că li se reţin bani din pensie, instituţia este obligată prin lege să facă acest lucru.
La Botoşani se plătesc cele mai mici pensii din ţară. Astfel, în septembrie, după majorare, pensia medie a ajuns la 1.092 de lei, de la 948 de lei în august, iar în sectorul agricol la 570 de lei de la 496 de lei.
