Cinematograful Unirea a găzduit, în perioada 17 – 18 octombrie Caravana Zilele Filmului Românesc by TIFF. Botoşănenii au putut viziona patru premiere românești așteptate, unele proiectate la Cannes, Berlin și TIFF: ”Monștri.”, ”Parking”, ”Mo” și ”Arest”.
Ieri, de la ora 17.30 a fost programat filmul „Parking”, în regia lui Tudor Giurgiu. Regizorul a fost invitat special, însă, din păcate, foarte puţini botoşăneni şi-au făcut timp să vină la film. În sală s-au aflat 52 de persoane, care s-au declarat încântate de faptul că au vizionat un film cu o încărcătură emoţională puternică.
În film joacă Mihai Smarandache, un actor ieşean de mare forţă şi importanţă, acum angajat al Teatrului Odeon, Belén Cuesta, Ariadna Gil, Luis Bermejo, actori renumiţi şi îndrăgiţi în Spania.
Filmul redă povestea lui Adrian, un poet din Sângeorz-Băi, care emigrează ilegal în Spania anului 2002. Odată ajuns în Cordoba, viața lui se transformă într-o aventură complicată, pendulând între imposibila poveste de dragoste cu o cântăreață spaniolă și dorul de casă. Călătoria lui în căutarea marii iubiri se va transforma într-o poveste surprinzătoare, sensibilă și plină de provocări.
Tudor Giurgiu le-a spus celor prezenţi că filmul a fost realizat în urmă cu doi ani, în Spania, fiind o coproducţie România – Spania. Filmul a pornit de la o carte pe care a citit-o acum mulţi ani, scrisă de un scriitor şi poet foarte talentat din Sângeroz Băi, Marin Mălaicu Hondrari. „Cartea se numeşte <Apropierea>, e un roman foarte special şi foarte liric şi destul de diferit de filmul pe care l-aţi văzut în sensul în care are o structură epică mult mai complicată, cu mult mai multe fire. Scriind scenariul cu Marin, cumva am fost nevoiţi să mai reducem, nu puteam să facem o transpunere cinematografică a cărţii, unu la unu. M-a impresionat foarte mult în povestea lui de viaţă pentru că acel roman şi până la urmă scenariul a păstrat foarte multe elemente biografice. La rândul lui, în 2000, a plecat în Spania, dintr-un gest aşa nebunesc, de a pleca, nu neapărat cum făceau toţi românii la vremea aia să facă bani, ci a plecat să se caute, să se redescopere, să se reinventeze, să înveţe limba spaniolă, să poate să citească marea literatură spaniolă, sud americană în original”, a declarat Tudor Giurgiu.
Filmul a fost realizat exact în parcarea unde autorul a locuit şi a lucrat peste doi ani.
„M-a impresionat foarte mult singurătatea emigrantului român sau de orice altă naţionalitate, un om care încearcă să-şi croiască o viaţă, o identitate într-un spaţiu nou pe care nu-l cunoaşte, într-o cultură pe care nu o stăpâneşte, tot timpul cu frica de a fi descoperit poate de poliţie că nu ai acte în regulă, nu ai asigurări, frica aia de fapt de până şi a respira, frica de a te îmbolnăvi şi multe alte lucruri care, vorbind cu Marin, m-au zgâlţâit şi mi-am dat seama că, da, e o poveste de dragoste, o melodramă asumată, dar, în acelaşi timp e şi un film despre singurătate şi despre ce se întâmplă cu tine când eşti rupt de casă, de cei dragi, într-un proces oarecum de adaptare şi de încercare de a supravieţui într-un spaţiu care nu îţi e neapărat prieten”, a spus Tudor Giurgiu.
Regizorul s-a declarat încântat că a avut ocazia să lucreze cu actori deosebiţi.
Un tânăr din sală a spus că s-a regăsit în film, pentru că a fost plecat în străinătate şi a trăit „cu pachete trimise de acasă”, secvenţă care este şi în film, şi l-a felicitat pe regizor pentru această poveste transpusă în film.
O botoşăneancă l-a rugat pe regizor să „facă un film care să oprească emigrarea aceasta”. „Faceţi un film cu conducerea asta a ţării, să se trezească odată pentru totdeauna să nu mai facă jalea asta aşa de amară şi de lungă cu poporul român. Plâng tinerii care pleacă. Am nepoţi care doresc să vină acasă, dar la ce să vină? Educaţi, aşa, prin film”, i-a recomandat ea regizorului.
Tudor Giurgiu a răspuns că, din păcate, trăim vremuri în care, odată cu deschiderea graniţelor, toată lumea îşi găseşte locul care crede că i se potriveşte, sau locul în care, câteodată, ajunge fără să ştie de fapt de ce a ajuns. Regizorul a atins şi o altă problemă generată de plecarea în masă a românilor în străinătate. El nu găseşte meşteri care să-i renoveze casa şi un prieten i l-a recomandat pe Pablo, un bărbat din Spania, care a ales să trăiască şi să muncească în Bucureşti. „Da, sunt mulţi în continuare care pleacă, după cum ştiu şi copii de 17 – 18 ani care întrebaţi fiind ce vor, au zis, <da, poate plecăm aşa la o bursă>, dar ei vor să rămână. Li se pare că e mult mai bine pentru ei. Sunt cazuri şi cazuri, adică eu cred că până la urmă sunt decizii individuale şi, din fericire, trăim aşa, pe ansamblu. Întotdeauna te uiţi să vezi că poate să fie mai rău la alţii. Am fost recent la Chişinău şi am vorbit cu prieteni de acolo şi am văzut ce se întâmplă în Moldova întreagă şi la Chişinău. E mult mai dur decât de fapt ne-am imaginat, se pleacă pe rupte”, a mai spus regizorul.
Programul de ieri al Caravanei Zilele Filmului Românesc a mai inclus şi filmul ”Mo”, regia Radu Dragomir, cu Dana Rogoz, Răzvan Vasilescu, Mădălina Craiu.
