În perioada interbelică, dar și în anii de regim comunist ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, basca era un accesoriu definitoriu al proletariatului urban, al nomenclaturii partidului communist, motiv pentru care i s-a mai spus și basca proletară. Au purtat bască Gheorghe Gheorghiu Dej, dar și succesorul acestuia în fruntea partidului și a statului, Nicolae Ceaușescu. Cei care am copilărit în anii ’80 ai secolului XX ne amintim cu nostalgie de basca albă, care era parte integrantă a costumației de pionier.
Basca are, însă, o vechime mult mai mare, fiind atestată arheologic în cazul locuitorilor din Europa nordică încă din epoca bronzului, acum circa 3.500 de ani. Va fi purtată, în antichitate, de către etrusci, vechi locuitori ai actualei Italii, iar mai târziu va deveni un simbol al calității de nobil în Anglia medievală, când nobilii purtau pe creștete barete frumos ornate cu pietre prețioase (chiar regele Henric al VIII-lea obișnuia să poarte o asemenea beretă). Mari artiști, precum Rembrandt sau Picasso purtau, de asemenea, băști.
Astăzi cine mai crede că acest cuvânt, “bască”, derivă, de fapt, dintr-o prescurtare? Și totuși, cuvântul bască era inițial parte a unei expresii format din două cuvinte, “beretă bască” (în franceză “béret basque”), adică bereta purtată de basci, specifică bascilor, bascii fiind o populație de păstori ce locuiau și locuiesc în sud vestul Franței și nord-estul Spaniei, de o parte și de alta a Pirineilor. Bereta bască este, așadar, o beretă așa cum o poartă bascii. Inițial, beretele bascilor aveau diferite culori, cele mai des folosite fiind roșul, albul și albastrul. În final, bascii au optat pentru culoarea albastră a beretelor lor. La un moment dat, expresia s-a înjumătățit, iar al doilea termen a preluat sensul întregii expresii, devenind substantivul “bască”, având pluralul “băști”.
Șapca neagră era atât de populară în rândul muncitorilor francezi încât luptătorii mișcării de rezistență franceză din al Doilea Război Mondial, așa-numita “Maquis”, care purtau în majoritatea lor aceste berete negre, au reușit să se infiltreze de multe ori în mulțime fără a stârni suspiciunile forțelor de ocupație germane și ale temutului Gestapo.
Bereta neagră a fost făcută celebră de către argentinianul Che Guevara, unul dintre liderii revoluției cubaneze ce avea să-l aducă la putere pe Fidel Castro, Guevara având strămoși de origine…bască. Marele general britanic Bernard Montgomery, căruia soldații îi spuneau Monty, cel care i-a condus pe Aliați către victoriile de la El Alamein, debarcarea din Sicilia sau marea debarcare din Normandia, a popularizat bereta în al Doilea Război Mondial, căpătând privilegiul de a o purta doar unitățile militare de elită.
În timpul războiului din Coreea (1950-1953), americanii au identificat forțele militare de elită ca fiind “Beretele verzi”, în timp ce parașutiștii aveau ca accesorii berete maro. Între timp, bereta a devenit parte a vestimentației feminine, în diferite forme și culori.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
Faimosul pictor Pablo Picasso și nelipsita sa bască
Che Guevara și celebrul său ”Che beret”. Un asemenea ”Che beret”, ce i-a aparținut revoluționarului, este expus azi la Muzeul Revoluției din Havana
Generalul Sir Bernard Montgomery, fotografie făcută în 1943, cu prilejul unei vizite a acestuia în Anglia
