Cristina Anton, directorul Casei Judeţene de Pensii Botoşani, susţine că sistemul îi dezavantajează pe cei care s-au pensionat după 2010, dar noua lege urmăreşte să repare lucrurile.
Reporter: – Conduceţi sistemul social cu cei mai mulţi beneficiari din judeţ…
Cristina Anton: – Da, aşa este. Sunt aproape 100.000 de beneficiari.
– Observăm că numărul pensionarilor scade an de an. Care ar fi principalele cauze?
– Sunt mai multe cauze. Este o discuţie foarte amplă, care se întinde de la nivelul de trai până la statutul fiecăruia şi alegerile pe care le face în viaţă. Faptul că trăim într-o zonă mai săracă, unde este un nivel de trai mai scăzut, se reflectă în speranţa de viaţă. Apoi trebuie să ţinem cont şi de istoricul nostru. Să nu uităm că avem aproape 100.000 de beneficiari dintre care pensionari din sistemul agricol sunt undeva la 20%, iar ei nu au avut nici atunci cele mai bune condiţii de trai, iar acum, din cauza contribuţiilor mici pe care le-au avut, au şi veniturile cele mai mici.
– Per total, botoşănenii au cele mai mici pensii medii la nivel de ţară.
– Pensia medie în septembrie a ajuns, la nivel de judeţ, la 1.092 de lei, de la 948 de lei în august, iar în sectorul agricol la 570 de lei de la 496 de lei. Toate generaţiile care se pensionează acum suferă de o schimbare a filosofiei pensiilor, în sensul că Legea 3 din 1977 – care a fost în vigoare până în anul 2000, când a apărut Legea 19 – prevedea calculul pensiilor prin cumulul anilor cei mai avantajoşi din punct de vedere financiar şi se făcea o medie asupra viitoarei pensii şi, atunci, fiecare ştia cam cât va avea pensie. Abia acum, când ajung la pensie, oamenii au înţeles ce înseamnă principiul contributivităţii introdus de Legea 19, abia acum realizează că au avut salarii mici. A venit apoi anul 2010, când, prin normele de aplicare a Legii 263, nu s-au mai luat în calcul anumite sporuri şi alte bonificaţii la stabilirea pensiei, iar rezultatul îl vedem: pensiile nu sunt atât de mari. Acum, toată lumea, în special cei cu vârsta apropiată de 40 de ani, conştientizează ce înseamnă venitul şi că pensia va fi cu atât mai mare cu cât şi venitul actual este mai mare.
– Deci, cei care au ieşit din câmpul muncii după 2010 au pensii mai mici.
– Da, pentru că legea a venit ca un tăvălug şi s-a rostogolit. Şi acum avem discuţii şi supărări cu pensionarii, în sensul că nu putem să valorificăm anumite sporuri sau anumite beneficii pe care în trecut le-au primit. Nu le putem valorifica pentru că legea ne interzice. Avem normele de aplicare a Legii 263, care definesc foarte clar ce sporuri se valorifică şi care nu.
– Şi care ar fi rezolvarea? Dacă este posibilă vreo rezolvare.
– Rezolvarea se pare că vine cu noua lege, Legea 127, care a intrat parţial în vigoare, şi care spune că, în 2021, toate aceste inechităţi şi nedreptăţi făcute pensionarilor vor lua sfârşit şi vom valorifica toate sporurile de care au beneficiat de-a lungul activităţii. Bine, există acum şi o problemă. Din 2001 avem o evidenţă informatică, avem declaraţii informatice ale angajatorilor cu toate sumele de care au beneficiat angajaţii şi atunci calculul este foarte uşor. Se pune problema pentru cei care mai au şi cărţi de muncă şi nu pot aduce adeverinţe doveditoare, nu mai există arhive ale foştilor angajatori şi nu mai pot fi eliberate adeverinţe, care să facă dovada veniturilor respective şi, atunci, pentru aceştia, noua lege prevede că li se va acorda un spor de 10%, ca o compensare pentru aceste probleme.
– S-a trecut la un sistem informatizat, dar durează încă foarte mult până omul primeşte prima pensie.
– Prin lege, avem 45 de zile timp efectiv în care să emitem decizia de pensie. Media pe judeţul Botoşani este între 30 şi 35 de zile. Este destul de dificil să calculezi o pensie cu o perioadă luată de pe carnetul de muncă şi cu o perioadă luată din calculator. Cele mai mari dificultăţi le avem în cazul carnetelor de muncă, unde există şi adeverinţe. În aceste cazuri trebuie văzute şi corelate între ele toate veniturile, cu baza legală dintr-o adeverinţă, cu funcţia respectivă a omului, cu toată legislaţia din trecut şi până în prezent. Perioada de după 2001 este foarte simplă, pentru că softul calculează singur venitul.
– Şi totuşi, cum am putea reduce acest timp? Avem cele 30-35 de zile de care vorbeaţi, la care se adaugă perioada de la emiterea deciziei şi plata efectivă. Vorbim de aproximativ două luni în care pensionarul nu are niciun venit.
– Există doi paşi în acest proces: stabilirea valorii pensiei şi plata acesteia. Colegii mei din „stabiliri” sunt cei care fac efectiv pensia, iar cei din „plăţi” sunt cei care pun în practică decizia primilor. În paralel cu cele două sisteme avem două perioade în care se plătesc pensiile. Pentru ca beneficiarii să-şi primească pensia la zi, noi lucrăm în avans. De exemplu, acum suntem în octombrie, în prima perioadă a lunii am finalizat deja prima tranşă a pensiilor care se vor plăti în noiembrie şi le-am trimis la Bucureşti, care le centralizează, emit taloanele şi se trimit pensiile apoi către beneficiar. Pentru ceilalţi, care-şi depun dosarele în cealaltă jumătate a lunii, se lucrează în a doua tranşă. E puţin complicat. Pentru ca beneficiarii să-şi primească pensia lună pe lună este destul de dificil de lucrat în avans. Cam asta facem şi toate acestea sunt prin lege stabilite.
– Tehnic, cum s-ar putea micşora această perioadă, până la prima pensie?
– Când vor dispărea carnetele de muncă şi totul se va face informatizat, probabil că pentru emiterea deciziei, în loc de 30-35 de zile, ne va lua doar două zile, după care aceasta va fi verificată şi trimisă automat în plată. Gândiţi-vă că un operator culege datele, le introduce în sistem, apoi acestea pleacă spre un verificator, care verifică absolut toate datele, cu toate perioadele, dacă au fost acordate toate beneficiile în mod corespunzător, dacă se ţine cont de lege şi mai ales să nu fie erori. De la verificator, dosarul pleacă spre „plăţi”. Operatorul de aici verifică dosarul, nu stabilirea, ci plata lui, îl introduce în sistem şi vede dacă sistemul validează plata şi apoi pleacă spre Casa Naţională de la Bucureşti.
– Şi toată această procedură, nu ar putea fi cumva simplificată?
– Noi încă lucrăm cu beneficiari, oameni care intră acum la pensie, cu perioade lucrate încă în anii ’70-’80-’90. Suntem în 2019. Acea evidenţă informatică de care spuneam este abia din 2001. Toată perioada de atunci şi până astăzi trebuie verificată şi corelată cu legislaţia din prezent.
– De ce la pensionare se cer adeverinţele cu sporuri, din moment ce, la un moment dat, au fost scanate cărţile de muncă?
– Pentru că, în baza de date, nu avem scanări la toate carnetele de muncă şi nu toate veniturile au fost trecute pe vremuri în cărţile de muncă.
– Noua lege a pensiilor a eliminat comisia de contestaţie. În avantajul cui vine această decizie?
– Şi în avantajul pensionarilor, dar şi al instituţiei, pentru că sunt sigură că se vor finaliza mult mai repede aceste litigii. Majoritatea litigiilor de muncă de acum sunt tocmai pe contestarea acestor decizii, de recunoaştere a unor sporuri sau bonificaţiilor pe care noi nu le luăm în calcul. Legea nouă, tocmai prin recunoaşterea tuturor bonificaţiilor, vine în beneficiul pensionarilor şi sunt sigură că nu vor mai fi atâtea litigii pe viitor.
– Se va aplica noua lege în noul context politic actual?
– Nu pot să răspund eu la această întrebare. Din punct de vedere politic trebuie să întrebaţi pe altcineva.
– Vă întreb din punct de vedere tehnic.
– În prezent, legea stipulează foarte clar creşterea etapizată a punctului de pensii şi toate etapele care trebuie parcurse. Din punctul meu de vedere, este o lege foarte bine gândită, în sensul că vine, în paralel, şi cu un nou soft, care reduce din timpul de lucru şi este în beneficiul pensionarilor. Momentan este în vigoare. Ştim că punctul de pensie va creşte, pensiile vor creşte, ce ne rezervă viitorul… vom vedea.
– Sunt probleme la plata pensiilor?
– Nu. Acum, nu. Nu am întâmpinat probleme. Banii au venit la timp şi plăţile s-au făcut.
– Legea pensiilor aduce şi o recalculare, care presupune un volum mai mare de muncă. Este pregătită Casa de Pensii Botoşani pentru aşa ceva?
– Da. Ni s-a spus că se vor face angajări. Vom avea parte de colegi noi.
– Dar aceşti colegi noi vor trebui formaţi!
– Este prematur să vă răspund. Deocamdată, ştiu în linii mari ce se va întâmpla. Această lege va trebui să vină cu nişte norme, pe care încă nu le avem. Va intra în vigoare în paralel cu o altă lege a asistenţei sociale. Deci, e prematur să vă răspund.
– Legea asistenţei sociale va muta indemnizaţiile pe bugetul de stat, iar pe cel al pensiilor va rămâne doar ceea ce reiese din calcul pe sistemul contributiv?
– Da. Cred că aşa ar fi normal, dar nu am văzut încă proiectul de lege. Nu ştiu cum va fi, nu ştiu cum a fost gândit. Probabil că se doreşte o diferenţiere între pensionarii care au contribuit efectiv şi cei care au diferite probleme.
– În aceste condiţii, nu putem spune că este o rezolvare din pix a problemei deficitului bugetului de pensii? În sensul că-l mutăm de pe bugetul de pensii pe cel de stat.
– Nu. Din ultimele ştiri pe care le-am văzut, chiar era îmbucurător că bugetul de asigurări sociale nu mai este pe deficit. Asta a venit şi în urma mutării contribuţiilor de la angajator la angajat şi plata a 25% către buget. Deci, cumva s-au echilibrat lucrurile.
– Echilibrul acesta se va mai păstra şi la anul, dacă se măresc pensiile?
– Vom vedea! Aceste informaţii nu le deţinem la acest nivel. Trebuie să vorbiţi cu cei de la Minister, care sunt în măsură să ştie acest lucru. Trebuie să vedem bugetul pe anul 2020.
