Istoricul şi academicianul Alexandru Zub împlineşte astăzi 85 de ani. În cinstea academicianului, Direcţia Judeţeană de Cultură şi Muzeul Judeţean Botoşani au organizat manifestarea „O viaţă în slujba Zeiţei Clio – Alexandru Zub – 85”, la care au participat profesori universitari, şefi de instituţii, zeci de botoşăneni de toate vârstele. Toţi au dorit să fie alături de Alexandru Zub, cel care printr-o activitate remarcabilă şi-a câştigat renumele de „istoric – instituţie”. „Avem deosebita plăcere să găzduim un moment emoţionant, un moment de suflet. Nu este prima dată când îl avem printre noi pe reputatul istoric şi academician Alexandru Zub, dar astăzi avem onoarea să îl aniversăm, la împlinirea celor 85 de ani frumoşi”, a spus Aurel Melniciuc, directorul Muzeului. Oficialul şi-a exprimat speranţa că istoricul va fi sărbătorit la Botoşani şi la împlinirea vârstei de 90 de ani, „în casă nouă”, deoarece anul viitor muzeul va intra în reabilitare şi va putea fi finalizat în aproximativ cinci ani. Tot el a anunţat că anuarul editat de Muzeul Judeţean va fi dedicat academicianului Alexandru Zub.
Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură, a arătat că academicianul Alexandru Zub i-a fost „model de viaţă, de profesor, de corectitudine”. Dănuţ Huţu i-a acordat o diplomă omagială lui Alexandru Zub, „strălucit reprezentant al istoriografiei româneşti contemporane, personalitate ştiinţifică, cu recunoaştere naţională şi internaţională, model spiritual şi de conştiinţă civică, reper moral pentru întreaga comunitate”.
Cu respect şi admiraţie, au vorbit despre sărbătorit prof.univ.dr. Gheorghe Cliveti, prof.univ.dr. Dumitru Vitcu, prof. univ. dr. Ioan H. Ciubotaru, prof.univ.dr. Mihai Dorin, prof. univ. dr. Mihai Ceaușu, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc şi Florin Cântec, director al Arhivelor Naționale Iași.
Gheorghe Cliveti a afirmat că istoricul și cărturarul Alexandru Zub este ”poate cel mai luminat cărturar contemporan nouă” şi a prezentat două volume editate sub egida Academiei Române, din seria de cărţi de căpătâi, de scrieri istorice sau de scrieri alese, serie în care s-au înscris personalităţi de marcă ale Academiei Române. „Alexandru Zub este singurul istoric ce a realizat sinteza istoriografică românească, adică istoria scrisului istoric românesc”, a spus, printre altele, Gheorghe Cliveti.
Dumitru Vitcu a vorbit despre anii petrecuți în preajma marelui istoric botoşănean, la Institutul A.D. Xenopol Iaşi. Potrivit acestuia, mai devreme sau mai târziu, pe panoul de prezentare a judeţului Botoşani mai este loc de cel puţin două personalităţi, respectiv chirurgul Leon Dănăilă şi academicianul Alexandru Zub. El i-a urat academicianului „vânt bun la pupa inspiraţiei pentru împlinirea altor proiecte cărturăreşti, sănătate deplină şi să ne revedem peste un cincinal cu prilejul unei alte aniversări şi apoi, ce-i suta în ziua de azi”.
Ioan H. Ciubotaru a fost coleg de școală, la Șendriceni, cu Alexandru Zub. ”Gimnaziu, 1951, la Școala Normală de la Șendriceni. Directorul adjunct din acea vreme, printre primele cuvinte pe care ni le-a spus au fost <aveți în școală un model, vă rog să vă aruncați ochii cu toată seriozitate asupra lui. Este elevul Alexandru Zub din anul al treilea>. Într-o zi, un coleg mi-a spus <iată-l pe Zub>. Un tânăr slăbuț, cu un braț de cărți, a trecut ca o săgeată. Elevul Zub nu mergea, el alerga. Se grăbea mereu. Trebuie să recunosc că a produs asupra mea un efect pe care îl trăiesc și astăzi cu toate plenitudinea”, a afirmat, printre altele, Ioan H. Ciubotaru
Florin Cântec a menţionat că, dincolo de parcursul istoric, Alexandru Zub este un model, „prin ceea ce făcea el, nu prin ceea ce cerea altora să facă”.
”Ne gândim la opera, viața și activitatea academicianului Alexandru Zub care a ieșit parcă din timpul istoric și s-a așezat în acea eternă perenitate în rândul marilor valori pe care cultura română este capabilă încă să le furnizeze. Alexandru Zub rămâne înainte de toate un model comportamental. Probabil unicat, după știința mea, într-o lume atât de agitată, între contondențele pe care cotidianul ni le oferă mereu, să vezi un om care este dedicat, pasionat, care se închină meseriei sale, cu care se confundă, un om pentru care rigoarea sub toate formele ei, pornind de la rigoarea morală și terminând cu cea științifică, au constituit repere ale vieții”, a declarat Cătălin Turliuc.
Şi Mihai Ceaușu şi-a arătat admirația față de academicianul omagiat la Botoșani.
Mihai Dorin a apreciat că opera istorică a lui Alexandru Zub stă sub semnul clasicismului, dincolo de limitele pe care acest curent le are şi sub semnul umanismului.
În finalul manifestării, Alexandru Zub s-a declarat emoţionat de cuvintele alese ale antevorbitorilor săi şi a impresionat prin modestie şi prin emoţia cu care a evocat perioada copilăriei, când îl ajuta la slujbe pe preotul din sat şi când era numit „popa cel mic”. Alexandru Zub a evocat anii în care a fost elev al Şcolii Normale de la Şendriceni. Pentru academician au contat toate acele „fragmente de înţelepciune, de viaţă, de construcţie morală şi de devenire umană”, pe care încearcă să le regăsească din când în când în proximitatea sa.
„Trezirea fibrei morale în fiecare dintre noi este ceea ce trebuie să urmărim, dacă e să judecăm pe cineva. Trezirea fibrei morale este foarte importantă”, a arătat academicianul Alexandru Zub, mulţumind tuturor celor care au participat la manifestarea omagială.
