Ciprian MITOCEANU
scriitor
N-au mai rămas prea multe zile până la alegerea preşedintelui. Nici alegerile locale şi legislative nu mai sunt aşa departe, aşa că nu e de mirare că toţi cei care speră să se menţină sau să ajungă la ciolan – depinde de care parte a guvernării se situează fiecare – sunt deja implicaţi într-o bătălie electorală pe viaţă şi pe moarte, uneori chiar la modul propriu.
Startul l-a dat Alexandru Cumpănaşu, care dă dovadă de râvnă deosebită în exploatarea mediatică a morţii nepoatei despre care e destul de probabil să fi aflat că există abia după ce s-a întâmplat nenorocirea. Acţionează de capul lui sau că e doar un pion în slujba PSD, care speră ca bufonul mascat în unchi îndurerat o să erodeze voturile electoratului de dreapta? Pentru lămurirea acestei dileme trebuie luat în calcul faptul că, deşi Cumpănaşu a fost demascat ca un impostor grosolan ce a parvenit din banii publici, împotriva lui nu s-au dispus niciun fel de măsuri legale. Omul continuă să polueze spaţiul public şi să ceară arestarea cui crede el de cuviinţă. Doar pentru că el este, evident, Alexandru Cumpănaşu, preşedintele românilor.
Din păcate, strategia lui Cumpănaşu a cam prins la public, în special acel public educat corespunzător de televiziunile de partid şi cei interesaţi au tras anumite concluzii. E posibil ca individul să fi fost utilizat pe post de tester pentru strategiile electorale. Sondarea pieţei, cum i se spune în limbajul afaceriştilor. Să vedem ce se întâmplă dacă… Şi s-a întâmplat cu rezultate destul de bune, astfel că lui Cumpănaşu i s-au alăturat şi alţi hoitari politici.
Preşedintele Iohannis a binevoit să acorde ceva atenţie teribilului accident din Ialomiţa. Oarecum surprinzător, pentru că e cunoscută lipsa de empatie a neamţului care a ignorat cu seninătate evenimente similare. E drept că au fost mai puţin sângeroase, dar unele chiar meritau o reacţie la nivel înalt. Mai ales că reacţiile preşedintelui amintesc de eficienţa frecţiei pe piciorul de lemn; nu costă nimic, nu ajută cu nimic, în schimb există.
A vorbit neamţul. Cică îi pare rău şi e alături de familiile îndoliate. Evident, a ţinut să precizeze că de vină pentru accident sunt infrastructura şi cei de la PSD. Chiar dacă, referindu-ne strict la accidentul din Ialomiţa, se pare că infrastructura nu a avut nicio contribuţie. E drept că infrastructura precară e cauza multor nenorociri, dar până acum preşedintele nu s-a plâns de aşa ceva. Poate şi pentru că, fiind tot plecat, nu s-a prea folosit de ea. Dar să profiţi de drama unor familii pentru a atrage câteva voturi e genul de gest care trebuie sancţionat şi nu apreciat. Mai ales că infrastructura dezastru nu e doar creaţia celor de la PSD. Să ne amintim că şi liberalii au desenat autostrăzi, că de construit nu s-au ostenit să construiască. Campion absolut la autostrăzi pe hârtie e chiar cel care se visează premier după moţiunea de cenzură sau după alegeri, nimeni altul decât Ludovic Orban. Acum mai bine de zece ani promitea două mii de kilometri de autostradă. La finalul mandatului s-a mândrit cu câteva zeci de kiometri de autostradă uitând să precizeze că aceştia proveneau din moştenirea guvernării anterioare.
Răspunsul lui Iohannis se poate interpreta şi drept o replică la afirmaţia premierului Viorica Dăncilă. Marioneta platinată a ţinut să precizeze că omorul din Piaţa Constituţiei s-a datorat faptului că Iohannis nu a numit un ministru la Interne. Şi cică nimeni nu a mişcat un deget pentru că n-a existat un ministru care să semneze ordinele de intervenţie.
După cum vedeţi, şi unul, şi celălalt încearcă să-şi consolideze poziţia în opţiunile electoratului călcând pe cadavre nu doar la modul metaforic. Oamenii ăştia nu iartă nimic şi nu dau semne că le-ar păsa de ceva. Iohannis dovedeşte lipsă de respect faţă de legislaţia politică şicanându-şi adversarii politici cu numirile de miniştri. Anul şcolar a început cu un ministru interimar la Educaţie; acum Educaţia nici măcar nu mai are ministru. La fel şi la interne. Coana Veorica vrea uitat faptul că a fost părtaşă la eliberarea din puşcărie a sute de infractori periculoşi în baza legislaţiei menite să-i asigure lui Dragnea mai mult loc în celulă. Eliberaţii respectivi au comis aproape o sută de omoruri şi multe alte infracţiuni. Bănuiesc că, în opinia ei, vina o poartă tot Iohannis, deşi multe dintre crime s-au produs când exista ministru de Interne.
Până la urmă nu e vorba decât despre nişte parveniţi politici; niciunul mai breaz decât celălalt. Oameni care nu dau doi bani pe corectitudine politică, pe ţară sau pe cetăţenii de grija cărora pretind că se spetesc. Nu-i interesează că în România se moare în spitale, se moare în accidente care puteau fi evitate sau se moare de sărăcie. Singurul interes e scopul politic. Şi dacă pentru a-l atinge este nevoie să-şi amintească despre nenorocirile din România, atunci o vor face. Precizând că adversarul e de vină.
