Recursul compensatoriu continuă să facă victime în rândul românilor. Eliberați pe motiv că au executat pedepsele în condiții improprii, deținuții recidivează pe capete. O situație recentă, întocmită la nivel național, arată situația în care s-a ajuns. În cei aproape doi ani de la aplicarea legii privind recursul compensatoriu, au fost eliberați peste 21.000 de infractori, printre care pedofili, criminali și violatori, iar circa 500 dintre ei au revenit în pușcării după ce au omorât 70 de persoane, au comis 49 de violuri, plus alte fapte – tâlhării, agresiuni sexuale.
Datele sunt oficiale și au fost transmise pe 20 septembrie a.c. de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) către Ministerul Justiției, în urma unei interpelări parlamentare formulată de deputatul PNL Florin Roman, care i-a cerut ministrului Justiției, Ana Birchall, o serie de precizări referitoare la persoanele care au fost eliberate în baza recursului compensatoriu. Potrivit documentului, din 19 octombrie 2017, de când a început să se aplice legea recursului compensatoriu, au fost eliberate din unitățile de detenție 21.049 de persoane, ceea ce înseamnă, în medie, 30 de deținuți eliberați în fiecare zi. Dintre aceștia, 6.691 de persoane au comis fapte deosebit de grave. Astfel, în ultimii doi ani au fost eliberați în baza recursului compensatoriu 2.305 criminali, 3.049 de tâlhari, 978 violatori și 158 de persoane care au comis fapte de natură sexuală care au implicat minori. Potrivit documentului, doar 1,48% (312) din totalul deținuților eliberați în baza recursului compensatoriu ispășeau pedepse pentru corupție sau fapte asimilate corupției.
Doar că cei care au avut de suferit de pe urma acestei măsuri, nu au fost politicienii, ci tot populația de rând. Asta pentru că 498 dintre violatori, pedofili și criminali s-au întors în pușcării după ce au fost eliberați în baza recursului compensatoriu, în scurta perioadă petrecută în libertate ei săvârșind 70 de omoruri, 49 de violuri, 6 fapte de agresiune sexuală care implică minorii, 369 de tâlhării și 4 ucideri din culpă.
Situația nu diferă la Botoșani. Chiar dacă nu există cifre exacte, întrucât unii dintre botoșănenii condamnați fost eliberați dinalte penitenciare din țară unde și-au executat pedepsele, ei au recidivat imediat după eliberare. Anul trecut, de exemplu, 273 de deţinuţi au fost eliberaţi din Penitenciarul Botoşani, 88% dintre ei beneficiind de recursul compensatoriu. Astfel, la 30 de zile de puşcărie făcută în condiţii improprii, i s-au scăzut din oficiu încă 6 zile din pedeapsă.
La începutul acestui an, Ionel B., un bărbat în vârstă de 53 de ani, din comuna Hilişeu Horia, eliberat din penitenciar în august 2018 după ce fusese condamnat omor, viol, corupție sexuală, furt și violare de domiciliu, a dat buzna în casa unei femei în vârstă de 88 de ani, a strâns-o de gât pe vârstnică, după care a încercat să o violeze. Capturat în scurt timp de poliţişti, Ionel B. a fost arestat preventiv și condamnat din nou. În luna septembrie, un alt individ de 35 de ani, din Nicșeni, care fusese condamnat la cinci ani de închisoare pentru un viol comis asupra unei fetițe în vârstă de 8 ani și a fost eliberat anul trecut tot în baza recursului compensatoriu, a încercat să violeze alte două eleve în vârstă de 12 și respectiv 13 ani.
Toate studiile arătau că aici se va ajunge, însă guvernanților nu le-a păsat de acest lucru fiindcă trebuiau să îi scape pe ai lor. Primele avertismente au venit chiar din partea angajaților unităților de detenție, care știau adevărata față a lucrurilor. Liderul Federaţiei Sindicatelor din Penitenciare, Sorin Dumitraşcu, a avertizat de la începutul anului că numărul deţinuţilor va creşte în următorii trei ani, gradul de recidivă în rândul deţinuţilor eliberaţi în baza recursului compensatoriu urmând să depăşească 60%. „Efectele acestui gen de măsuri de clemenţă în masă (n.r. – recursul compensatoriu) se văd la 1 – 3 ani de la finalizare. Cifrele referitoare la beneficiarii direcţi care au recidivat sunt nerelevante acum având în vedere că, de regulă, recidiva se produce în 1 – 5 ani”, a explicat Sorin Dumitraşcu.
