Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a dat publicității raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale făcute de partidele politice în campania pentru alegerile parlamentare.
În general, partidele își pot finanța campaniile electorale din trei surse mari: finanțare privată din partea candidaților de pe listă, adică fondurile proprii ale candidaților sau împrumuturi, care s-au făcut publice acum și în urma cărora a izbucnit scandalul din jurul candidatului României pentru postul de comisar european pentru Transporturi, Rovana Plumb, finanțare privată din partea partidului, care se obține din donații de la terți și care vor fi publice la anul după încheierea exercițiului financiar și finanțare publică (subvenție de la stat), dar aceasta doar pentru partidele parlamentare.
Probleme cu banii la PSD
Partidele parlamentare au cheltuit cei mai mulți bani pentru un vot obținut. Astfel, cea mai mare sumă a fost cheltuită de către PSD, aproximativ 15 lei pe vot. În campania pentru Parlamentul European, PSD a folosit 30 de milioane de lei, aproximativ 6,4 milioane de euro și a adunat puțin peste două milioane de voturi. Din acești bani, 26,9 milioane lei au fost bani publici, 3,38 milioane de lei au fost fonduri private, adică bani de la candidați. Aceștia pot contribui în limita a 750 de salarii de bază minime brute pe țară fiecare. Cum salariul minim brut este de 2.080 de lei, valoarea maximă pe care o pot pune la dispoziția partidului este de 1,5 milioane lei, adică 330 de mii de euro.
Dacă lista electorală întrunește 3%, partidul poate să depună la Registratura AEP, în termen de 30 de zile de la data desfășurării alegerilor, o cerere de rambursare a cheltuielilor electorale efectuate în campania electorală, însoțită de documentele justificative.
În cazul PSD, acesta a cerut rambursarea celor 3,38 de milioane de lei, bani atrași de la candidați, dar a AEP a refuzat solicitarea, pentru că aceștia nu au putut face dovada conform prevederilor legale, că Mircea Drăghici, trezorierul partidului, a fost împuternicit să semneze cerea de rambursare.
Opacitate toatlă privind sursa fondurilor
În această situație, cea mai pierdută este Rovana Plumb, care a contribuit la campania partidului cu o sumă de pe 800 de mii de lei. Ea susține că banii i-ar fi avut dintr-un împrumut de la o persoană cu afaceri în domeniul turismului, dar lipsa de claritate a sursei financiare și a faptului că ar fi fost în conflict de interese a determinat Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European să respingă candidatura Rovanei Plumb pentru portofoliul comisariatului pentru Transporturi, care răspunde și de Turism. Aceasta susţine că și-ar fi stins împrumutul prin oferirea în schimb a două apartamente pe care le avea, doar că în declarația de avere din această vară, la capitolul imobile, în dreptul Rovanei Plumb apar două apartamente, din care are zero cota parte la unul și 5/8 cota parte la altul.
Acest caz demonstrează că noua legislație de finanțare a partidelor politice este mult mai opacă în loc să asigure o transparență mai mare a surselor de venit. Astfel, candidații pot depune sume uriașe de bani în numele lor fără a preciza sursa acestora, banii putând proveni și de la diferite organizații de lobby sau afaceriști cu anumite interese.
Sume uriașe cheltuite de Pro România și ALDE pentru un vot
Culmea e că PSD nu este partidul care a cheltuit cei mai mulți bani pentru un vot. Partidul de guvernământ este devansat la mare distanță de Pro România, a lui Victor Ponta, care s-a apropiat de pragul de 30 de lei pentru un vot. Pro România a avut la dispoziție pentru campania din primăvară 17 milioane de lei, din care 10 milioane donații, iar șapte milioane contribuțiile candidaților. Cu acești bani, Pro România abia a reușit să atragă 600.000 de voturi.
Pe locul doi în topul raportului cheltuieli/vot se află ALDE, care a alocat aproximativ 21,5 lei pe un vot și nici nu a prins pragul electoral. ALDE a cheltuit în campania electorală aproximativ opt milioane de lei, din care șapte milioane atrase de la candidați și un milion finanțare publică.
10 lei votul PNL
O sumă importantă de bani a cheltuit și PNL pentru finanțarea campaniei electorale pentru Parlamentul European, respectiv aproximativ 10 lei pentru un vot. PNL a avut la dispoziție aproximativ 23,5 milioane de lei (n.r. – cinci milioane de euro), din care finanțare publică 16,5 milioane de lei și șapte milioane de lei de la candidați.
Și PMP-ul lui Traian Băsescu a alocat cam aceeași sumă pentru un vot, 8,6 lei. În campania pentru europarlamentare, PMP a adunat de la candidați 4,5 milioane de lei, cu ajutorul cărora a strâns 522 de mii de voturi.
USR-PLUS, doar trei lei pentru un vot
Cele mai mici fonduri au fost în dreptul alianței USR+PLUS 2020, care au cheltuit aproximativ șase milioane de lei, jumătate bani atrași de la candidați și donații, iar cealaltă jumătate finanțare publică primită de USR ca partid parlamentar. Cu acești bani, alianța a reușit să adune puțin peste două milioane de voturi, ceea ce înseamnă un cost de trei lei pe vot.
Trebuie subliniat că, în general, în România, partidele de opoziție au un costuri mai mici în campaniile electorale, beneficiind de votul negativ, populația fiind, de regulă, dezamăgită de cei aflați la putere.
